Antreprenorii români mai au de așteptat până la legiferarea platformelor de crowdfunding. Autoritățile sunt pe poziții diferite în privința reglementării

Antreprenorii români mai au de așteptat până la legiferarea platformelor de crowdfunding. Autoritățile sunt pe poziții diferite în privința reglementării
scris 30 iul 2018

Guvernul Dăncilă nu este de acord cu inițiativa legislativă, adoptată deja de Senat, privind înființarea platformelor online de finanțare participativă, cunoscute sub denumirea crowdfunding și consacrate în prezent drept una din principalele forme de atragere a finanțării pentru toate tipurile de afaceri de tip start-up. Executivul actual propune ca antreprenorii români să aștepte adoptarea la nivel european a unui regulament în domeniu, care este și el doar în stadiu de proiect. Banca Națională a României a transmis însă atât Guvernului, cât și Parlamentului, că este de acord cu proiectul, cu condiția preluării unor observații.

De ce este important: Platformele de crowdfunding permit unui start-up să atragă finanțare pentru proiecte specifice din cele mai variate domenii, de la IT, la cercetare sau sport. Cele mai cunoscute astfel de platforme sunt Kickstarter, GoFundMe, IndieGoGo, Fundable, Crowdrise, Crowdfunder, RocketHub, Appbackr sau AngelList, care strâng anual miliarde de dolari pentru inițiative de afaceri.

Topul proiectelor finantate prin crowdfunding in 2014, sursa Forbes.com

Topul proiectelor finantate prin crowdfunding in 2014, sursa Forbes.com

Acțiunile Facebook au scăzut cu peste 20 de procente după anunțarea rezultatelor financiare pentru trimestrul al doilea. Prima scădere a numărului de utilizatori în Europa CITEȘTE ȘI Acțiunile Facebook au scăzut cu peste 20 de procente după anunțarea rezultatelor financiare pentru trimestrul al doilea. Prima scădere a numărului de utilizatori în Europa

Mai mulți parlamentari, în majoritate aparținând PSD, dar și de la PNL, UDMR sau ALDE, au depus în 2015 un prioiect de lege care reglement modalitatea de funcţionare a platformelor online de finanţare participativă (crowdfunding) și în România.

Conform proiectului de lege, prezentat de Profit.ro, platformele de crowdfunding ar urma să fie constituite ca societăți comerciale, având drept scop să pună în legătură investitorii cu dezvoltatorii de proiecte, prin intermediul site-urilor web.

Inițiativa legislativă stabilește că finanțarea participativă este destinată unui proiect specific și poate fi pusă în aplicare prin emiterea de părți sociale, acțiuni, obligațiuni sau titluri de creanță, suma maximă ce poate fi colectată pentru un proiect fiind limitată la un 1 milion euro, echivalent în lei.

Pentru a funcționa legal, societatea trebuie să înregistreze platforma de finanțare participativă la Autoritatea de Supraveghere Financiară, iar capitalul social să fie de cel puțin 25.000 euro.

Elefant Online pregătește obligațiuni de 1 milion de euro pentru listare la BVB CITEȘTE ȘI Elefant Online pregătește obligațiuni de 1 milion de euro pentru listare la BVB

Poiectul a fost adoptat în noiembrie 2015 de majoritatea senatorilor și fără niciun vot împotrivă, iar de atunci nu a reușit să fie dezbătut în comisiile pentru politică economică și pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, în ciuda faptului că alte trei comisii au avizat proiectul pozitiv încă de la finele anului 2015.

Mai mult, potrivit avizului dat de aceste comisii, Banca Naţională a României susţine iniţiativa legislativă, conform punctului de vedere transmis încă din noiembrie 2015, cu unele propuneri de revizuire şi modificare a textului, acestea fiind transmise şi Guvernului.

De asemenea, ASF a transmis observațiile sale de îmbunătățire a proiectului, iar Direcţia Generală Relaţii Financiare Internaţionale din Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să constituie un grup interministerial pentru a transmite parlamentarilor alte propuneri de modificarea a proiectului.

Imaginea dezastrului: Ministerul Comunicațiilor a cheltuit în 10 ani circa 109 milioane lei pentru proiecte IT nefuncționale sau nerealizate. Portalul eRomânia 2 a înghițit peste 52 milioane lei și nu funcționează nici astăzi CITEȘTE ȘI Imaginea dezastrului: Ministerul Comunicațiilor a cheltuit în 10 ani circa 109 milioane lei pentru proiecte IT nefuncționale sau nerealizate. Portalul eRomânia 2 a înghițit peste 52 milioane lei și nu funcționează nici astăzi

Guvernul Tudose a transmis anul trecut Parlamentului că nu susține inițiativa pentru că platformele ar oferi servicii de intermediere financiară, care necesită autorizare specială, și nu servicii comerciale pentru dezvoltatori.

Potrivit Executivului, în proiectul de lege, platforma de finanțare participativă oferă serviciul de "colectarea sumelor de la investitori și virarea lor, la finalizarea termenului de finanțare, după caz, dezvoltatorilor de proiecte sau rambursarea sumelor către investitori”.

Executivul a mai indicat drept aspecte generatoare de risc lipsa din proiect a unor prevederi referitoare la formele de protecție a investitorilor, precum și nereglementarea modalității prin care se face redistribuirea fondurilor de către investitori, având în vedere că, în cazul unor modele de business, dezvoltatorii de proiecte nu cunosc identitatea investitorilor.

Prin urmare, Guvernul Tudose nu susținea forma actuală a proiectului, dar nici nu propune vreo modalitate de îmbunătățire a acestuia.

Acum, nici Guvernul Dăncilă nu este de acord cu forma propusă de reglementare a platformelor, reluând în parte argumentele avansate de fosta guvernare, printre care intermedierea de servici financiare de către astfel de entități.

”Având în vedere că operatorul platformei de finanțare participativă intră în posesia fondurilor, pe care urmează să i le pună la dispoziție beneficiarului (…), acesta realizează, în opinia noastră, activitate de intermediere financiară prin furnizarea unui serviciu de plată. Considerăm că serviciul descris la acest articol nu poate fi asimilat niciunuia dintre serviciile care pot fi furnizate fără obținerea unei autorizații din partea Băncii Naționale a României”, arată Executivul în punctul de vedere transmis Parlamentului.

Conform aceleiași expuneri, proiectul de lege nu stabilește în mod clar mecanismul de transfer al sumelor de bani între investitorii și dezvoltatorii de proiecte, astfel încât să rezulte fie că societatea care administrează platforma nu desfășoară servicii de plată, fie că serviciile de plată se derulează prin intermediul unui prestator de servicii de plată.

Guvernul Dăncilă mai reclamă că prevederile legii nu sunt corelate cu prevederile care reglementează conflcitul de interese, Codul Penal sau Legea contenciosului administrativ, dar spre deosebire de cabinetul Tudose, propune ca antreprenorii români să aștepte regulamentul european privind platformele de crowdfunding.

Acest regulament se află, însă, abia în faza de proiect și negociere cu statele membre, iar Guvernul nu ia în calcul că în multe țări europene aceste soluții de finanțare sunt deja reglamentate la nivel național.

Antreprenorii români mai au de așteptat până la legiferarea platformelor de crowdfunding. Autoritățile sunt pe poziții diferite în privința reglementării

 

Deși avizul Guvernului este unul consultativ, este de așteptat ca deputații majorității de guvernământ să țină cont de acesta și să amâne, dacă nu chiar să respingă proiectul de lege.

Lipsa unui cadrul legislativ pentru platformele de crowdfunding, care sunt principala sursă de finanțare privată a tinerilor antreprenori din întreaga lume, s-ar putea dovedi nefastă pentru mediul de afaceri local.

În prezent, programul Start-Up Nation, finanțat de la buget, are în acest an fonduri de 1,71 miliarde lei (377 milioane euro), asigurând sprijin financiar pentru 10.000 de noi firme înființate după 31 ianuarie 2017, dar grantul maxim care poate fi acordat este de 200.000 lei.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
crowdfunding
platforma
online
proiect
lege
bnr
asf
guvern
finantare
start up
firme
parlament
regulament
ue