Guvernatorii băncilor naționale din Polonia și Ungaria sunt implicați în dispuse zgomotoase cu oponenții lor pe tema politicii monetare, ceea ce creează noi pericole pentru investitorii dispuși să se aventureze în mediul politic complicat din Europa Centrală, arată o analiză Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski este acuzat că a încercat să stimuleze economia prin reducerea dobânzii de politică monetară pentru a-și ajuta aliații din Partidul Lege și Justiție (PiS) să câștige un nou mandat la alegerile de luna trecută, fără succes cum s-a dovedit, scrie Agerpres.
În Ungaria, guvernatorul Gyorgy Matolcsy este presat de Guvernul condus de Viktor Orban să reducă și mai agresiv dobânda de referință înaintea alegerilor europarlamentare de anul viitor.
Aceste dispute vin pe fondul unei inflații care în Europa Centrală este semnificativ mai mare decât în Europa Occidentală, stimulată de factori precum piețe ale muncii mult mai tensionate dar și repetarea practicilor vizând introducerea de stimulente înainte de alegeri.
"Cadrul general de politică monetară și credibilitatea băncilor centrale din CEE a fost una adecvată înaintea recentelor șocuri. Anul acesta și anul viitor vor pune la încercarea această credibilitate", spune Karen Vartapetov, analist șef pentru ratinguri suverane la S&P Global Ratings.
Un sondaj din 2021 al Băncii Mondiale a ajuns la concluzia că amestecul în politica băncii centrale duce la perioade prelungite de inflație ridicată în economiile emergente precum Turcia și Argentina.
Îngrijorările investitorilor cu privire la independența băncilor centrale se adaugă unor critici mai vechi cu privire la statul de drept în Polonia și Ungaria, care au văzut cum finanțări de miliarde de euro au fost suspendate de UE din cauza îngrijorărilor cu privire la înrăutățirea standardelor democratice.
"Credibilitatea politicii monetare este un factor negativ pentru ratingul Ungariei iar inflația încăpățânat de ridicată este un element negativ pentru ratingul Poloniei", spune Paul Gamble, directorul echipei de ratinguri suverane pentru Europa emergentă la Fitch Ratings.
Viitorul Guvern de la Varșovia menționează deciziile guvernatorului Adam Glapinski de a reduce costul creditului cu 100 de puncte de bază, înaintea alegerilor de luna trecută, drept o dovadă că a modificat politica monetară în funcție de ce aveau nevoie aliații săi din Partidul Lege și Justiție (PiS). În prezent, partidele care vor forma coaliția guvernamentală pregătesc un dosar pentru a-l aduce pe guvernator în fața tribunalului.
În replică, un purtător de cuvânt de la Banca Națională a Poloniei a spus că guvernatorul a acționat în limitele mandatului legal și a adăugat că demiterea lui Glapinski ar putea afecta activele poloneze. "Încercările de a-l aduce pe guvernatorul NBP în fața tribunalului de stat pot fi interpretate ca un atac asupra independenței băncii centrale", a precizat purtătorul de cuvânt.
În Ungaria, toate privirile sunt îndreptate spre modul în care guvernatorul Gyorgy Matolcsy, un fost aliat al lui Viktor Orban care între timp a devenit un critic al politicilor sale economice, va răspunde la solicitările executivului de a reduce și mai mult dobânda de referință de la nivelul actual de 11,5%, cel mai ridicat din UE.
Începând din luna mai și până în prezent, Banca Națională a Ungariei a redus dobânda de bază cu 650 puncte de bază, dar s-a abținut de la o reducere semnificativă la ședința de săptămâna trecută, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit de la un nivel de 25% în primul trimestru, până la un nivel estimat la 7% pentru luna decembrie.
"Chiar dacă par să existe motive solide pentru a accelera ritmul reducerilor de dobândă, o mare parte dintre investitorii străini ar putea vedea asta ca o capitulare în fața presiunilor politice", spune economistul ING, Peter Virovacz.
Vineri, diferența între randamentele pentru obligațiunile poloneze cu maturitatea la cinci ani și obligațiunile germane similare era de 282 de puncte de bază în timp ce în cazul obligațiunilor ungare era de 437 de puncte de bază. Modul în care vor evolua aceste prime va depinde în mare parte de modul în care politicile din Polonia și Ungaria vor fi percepute de investitori că vor influența deciziile băncilor centrale în lunile următoare.
"În condițiile în care toate celelalte lucruri sunt la fel, cu cât o bancă centrală este mai puțin independentă, cu atât este nevoie de randamente mai mari pentru a compensa pentru acest risc", spune Arif Joshi, analist la Lazard Asset Management.
