Reuters: Lupta băncilor centrale cu pandemia de coronavirus ar putea deveni un război fără sfârșit

Reuters: Lupta băncilor centrale cu pandemia de coronavirus ar putea deveni un război fără sfârșit
scris 5 mai 2020

Marile bănci centrale cumpără active dintr-o gamă tot mai largă de obligațiuni guvernamentale, datorii corporative și credite de consum, pentru a ajuta companiile și populația să reziste pe parcursul pandemiei de coronvitus, și nimeni nu știe dacă se vor putea opri, relatează Reuters.

Cel mai optimist scenariu este cel în care numărul personelor infectate scade, comerțul revine, iar oamenii se întorc la muncă în acest an, scrie News.ro.

Exxon Mobil anunță prima pierdere din ultimii 30 de ani în contextul pandemiei CITEȘTE ȘI Exxon Mobil anunță prima pierdere din ultimii 30 de ani în contextul pandemiei

În cazul extrem în care revenirea virusului va necesita nii măsuri de izolare, Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) și celelalte bănci centrale vor cumpăra tot ce vor putea – obligațiuni guvernamentale, corporative, poate chiar vor finanța credite ipotecare și salarii.

Implicațiile sociale, politice și economice ale suspendării activităților economice pe parcursul unor perioade lungi de timp, susținute de guverne, și cu dificultăți de a reveni la normal, ar putea fi profunde.

Lipsa îndelungată de la serviciu erodează compentența. Falimentele companiilor distrug bunăstarea și reduc investițiile. Banii ieftini și transferurile de numerar riscă să alimenteze bulele speculative cu active care adâncesc decalajul între bogați și săraci.

Banca Angliei a anunțat în luna mai că va cumpăra mai multe obligațiuni guvernamentale, în timp ce Trezoreriei britanică a spus că va acumula datorii pentru a plăti salariile angajaților concediați.

”Măsurile coordonate fără precedent seamănă cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă am fi fost banca centrală din Republica Weimar sau Zimbabwe, ambele fiind două exemple dezastruoase n care guvernele ordonă băncilor centrale ce să facă. Diferența este că nimeni din guvern nu a spus Băncii Angliei ce să facă”, a explicat Jan Vlieghe, oficial al băncii centrale.

În Japonia, care se luptă de mai multe decenii cu deflația – o scădere scronică a prețurilor care încetinește veniturile și creșterea economică – Banca Japoniei și-a mărit constant deținerile de active. În prezent, Banca Japoniei are în portofoliu aproape jumătate din obligațiunile guvernamentale ale țării, iar săptămâna trecută a anunțat că va cumpăra atât cât va fi necesar pe timp de criză.

Banca Japoniei, care în februarie deținea 4,7% din piața obligațiunilor corporative din Japonia și circa 10% din împrumuturile corporative pe termen scurt, cunoscute sub numele de bilete comerciale, a extins achizițiile de acest tip.

În Europa și Statele Unite, instrumente de politici ”neconvenționale” au fost folosite în 2008, pentru a combate criza financiară care s-a extins în economia reală.

Fed a cumpărat obligațiuni guvernamentale de circa 4.000 de miliarde de dolari pentru reducerea costurilor de împrumut și s-a folosit și de alte mijloace pentru a asigura lichiditatea din piață și a elimina creditele ipotecre neperformante din portofoliile băncilor.

Măsurile fără precedent, considerare excepționale, au avut rolul să protejeze locurile de muncă și să susțină dezvoltarea.

Dar șocul coronavirusului împinge limitele mai departe.

Repercusiunile pentru unele economii europene, în special pentru Italia, sunt atât de grave încât analiștii se așteaptă ca Banca Cemtrală Europeană (BCE) să se folosească de prerogativele sale pentru un plan de salvare.

O soluție ar fi ca politicienii să includă Italia sau poate chiar întrega zonă euro într-un program de salvare care ar permite BCE să finanțeze datoriile naționale în cadrul unui program numite Tranzacții Monetare Directe (Outright Monetary Transactions – OMT).

”Este un dat că OMT va fi activată. Odată ce OMT va fi activată, va fi o situația perpetuă”, a spus Salman Ahmed, director de investiții la firma Lombard Odier Investment Managers.

Președintele BCE Christine Lagarde a declarat joi că Programul de Achiziții de Urgență pentru Pandemie, flexibil, este un instrument mai bun pentru situația actuală decât OMT, care este o relicvă nefolosită din perioada crizei precedente.

Fed a închis o serie de programe de urgență și de salvare lansate pentru rezolvarea crizei din 2007-2009, iar Trezoreria a obținut profit. În prezent, Fed speră că nu va fi nevoit să facă angajamente de lungă durată.

Banca centrală americană și-a mărit portofoliul de active cu circa 2.500 de miliarde de dolari de la declanșarea crizei coronavirusului, la un total de 6.700 de milairde de dolari, săptămâna trecută.

Un analist al Cornerstone Macro, Roberto Perli, anticipează că totalul va urca până la circa 9.000 de miliarde de dolari și că va scădea spre sfârșitul acestui an, pe măsură ce condițiile se vor stabiliza, iar împrumuturile vor fi rambursate.

Dar, în lipsa unui vaccin sau a unui tratament clar, achizițiile băncilor centrale ar putea fi abia la început.

Fed cumpără deja obligațiuni corporative, împrumută statele și guvernele locale și acceptă să finanțeze până la 95% din împrumuturile bancare, pentru mii de companii.

Datoria sectorului privat din Statele Unite  totaliza circa 32.000 de miliarde de dolari la sfârșitul anului trecut, iar datoria guvernului federal se ridica la aproximativ 24.000 de miliarde de dolari, comparativ cu nivelul PIB-ului din 2019, de 21.700 de miliarde de dolari.

viewscnt
Afla mai multe despre
banci centrale
credite de consum
obligatiuni