Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul UniCredit Bank (partener principal), Asociația Română a Băncilor (ARB), Auchan, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti BBVA, Infinity Capital Investments, Lion Capital, Metropolitan Life, PAID, Salt Bank, UNSAR
Florin Dănescu spune că știe că băncile trebuie să dea un semnal pozitiv pentru așteptările din economie, chiar dacă în realitate există lucruri de care acestea sunt nemulțumite.
„Suntem solidari și prin plata unor contribuții mai mari decât în alte industrii, uneori foarte mari, dacă e să ne uităm în structura băncilor mari, mijloci și mici”, spune Dănescu.
Președintele ARB discută pe seama taxei bancare, așa-numitul impozit pe cifra de afaceri, care ar fi trebuit să fie scos anul viitor, potrivit promisiunilor inițiale, în schimb a fost dublat din august, cu ocazia măsurilor fiscale, de la 2% la 4% din veniturile brute.
Media de contribuție din profit, după aplicarea taxei de 4% pe cifra de afaceri e undeva la 30%, cu un interval între aproximativ 28% și 80%. La nivelul băncilor medii, media de 50%, iar la nivelul băncilor mici, 75%, poate chiar 80%, cu toată excepția aceea pentru 0,2% cotă de active din piață, arată Florin Dănescu.
„Din păcate, băncile, care sunt o autostradă foarte curată pentru fiscalitate și pentru respectarea legii, pe această autostradă circulă mai puține mașini, așa, într-o formă metaforică, adică intermedierea noastră financiară este scăzută comparabil cu mediile europene”, spune Dănescu.
Înainte, Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, avertiza că taxa bancară va afecta creditarea pe termen mediu și lung dacă este menținută.
Intermedierea financiară, adică ponderea activelor bancare în PIB, este de 50% în România, cel mai redus nivel din UE, la distanță semnificativă față de următoare clasată, Lituania, la aproape 87%, sau țările din regiune Cehia (131%), Ungaria (106%), Bulgaria (93%), Polonia (93%), potrivit datelor de la Banca Națională a României.
Al doilea punct atins de Dănescu se referă la tendința generală, care nu este numai a României, ci una extinsă la nivel european, de a i se atribui sistemului bancar funcții ale statului, cum ar fi controlul antitero sau prevenirea spălării banilor, fără ca băncile să dorească acest lucru și fără retribuție.
Acest lucru este mai vizibil în Europa, unde economia este finanțată cam trei sferturi de bănci și doar un sfert de piețele de capital, invers față de SUA.
„Și asta înseamnă că această tendință în Europa este mult mai puternică la nivel de cost al produselor oferite de bănci, sau al finanțării statelor și economiilor europene”,
Costul de conformitate este evaluat de marile firme de consultanță din Big Four la 1,5% din active, ceea ce este de trei ori peste randamentul activelor la nivel european, arată Dănescu.
Acest cost cu reglementarea are un impact mai important în țările mai puțin dezvoltate sau cu intermediere financiară mai mică, adaugă Dănescu.
Mai departe, președintele executiv al ARB spune că băncile, care știu multe despre cum funcționează economia, vor continua să meargă cu explicații și sugestii către guvern, chiar dacă, sugerează el, acestea nu au fost primite în trecut de executiv.
„Probabil că și de aceea noi, vă spuneam, mergem foarte des în fața guvernelor și ne facem datoria și propunem. Ceea ce ne așteptăm în viitor este ca, eu știu, voința politică, o să fiu foarte întortocheat acum, voința politică să se apropie tot mai mult de teoria economică. Cât timp astea se vor nega una pe cealaltă, vom mai discuta despre deficite, despre reforme necesare structurale și așa mai departe”, spune Dănescu.
El adaugă că una dintre principalele probleme structurale din România este legată de colectarea redusă a taxelor, în urma căreia statul nu are suficiente resurse pentru investiții și protecție socială, astfel că face deficite.
Dănescu exemplifică prin structura contribuțiilor la bugetul României. Astfel, 99,8% din companii au aproximativ 65% din salariații din domeniul privat, iar 0,02% din companii, companiile mari, au 35% din salariați și sunt responsabile pentru 70% din contribuțiile fiscale.
„Dacă faci niște calcule (...) vei observa că e o problemă structurală masivă care e redată așa, de exemplu un salariat al unei firme mari sau o firmă mare prin salariații săi, iei în calcul și numărul de salariați, contribuie cam de 3,5-4 ori mai mult decât marea masă a cantității contributive a României. Astea sunt probleme structurale foarte mari care ajung la bănci”, spune Dănescu.
Impactul negativ al acestei situații, arată Dănescu, se vede în costurile mai mari de creditare, ratele mai mari de neperformanță, riscul ridicat de țară și deficitele bugetare ridicate.
