Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Auchan, Bristol Myers Squibb, Novartis, Regina Maria, Salt Bank, UCB Pharma
Fiecare pacient va avea un cod personal de sănătate, diferit de CNP, în contextul digitalizării sistemului de sănătate, reformă în curs de pregătire acum, a anunțat Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat.
”În contextul digitalizării, o persoană, când se va naște, va primi un cod personal de sănătate care este diferit de CNP. Pentru că CNP-ul fiecare și-l aruncă pe unde vrea, pe la orice bancă l-a vrut, codul personal de sănătate va reprezenta practic dosarul lui medical. Orice informație referitoare la persoana respectivă, din momentul în care se născut și până nu mai e pe Terra, va fi înregistrată acolo”, a anunțat Streinu-Cercel la Profit Health.forum.
”Și atunci, într-adevăr, toată lumea va fi acolo înregistrată și se va cunoaște tot traseul. Dacă un astfel de pacient e accesat de la Paris, toate datele lui se vor regăsi acolo”, a spus șeful Comisiei pentru sănătate din Senat.
”În primul rând, poți să faci predicții, poți să faci analize, poți să stabilești politici, plecând de la date concrete”, a mai spus senatorul.
Acesat a arătat că la nivelul Comisei pentru sănătate din Senat se lucrează la o astfel de lege a digitalizării sănătății.
”Sper că până undeva în luna decembrie să avem un draft, pe care pe urmă să-l discutăm cu colegii de la Cameră (...) și atunci vom încerca să modificăm o serie de lucruri”, a arătat Streinu-Cercel.
El mai spune că nu îl interesează deficitul bugetar mare din prezent, fiind nevoie de investiții și de dezvoltarea țării. Acesta a mai opinat că în prezent nu se guvernează, ci se fac doar tăieri, iar un guvern bun este unul în care nici nu se cunosc miniștrii.
”Cu privire la deficitul bugetar: Mă doare în cot de deficitul bugetar! Este o bulibășeală totală, da? Nu are nicio chestie.
România a fost singura țară din lagărul socalist care și-a plătit toate datoriile externe la zero. Și era și pe plus în 89. Polonia a avut nu știu câte miliarde datorii, le-au fost șterse toate.
Așa că lăsați-mă cu deficitul bugetar! Când se dorește, vine Banca Mondială sau FMI-ul sau cineva o mai veni, ia pixul, cât ai avut, nu mai ai.
Ce să vezi? Știți cum a fost criza de pe Wall Street? S-au culcat seara cu bani și dimineața erau pe zero. De ce? Din pix. Așa că mai ușor cu pianul pe scări, că se dezacordează”. a spus Streinu-Cercel.
Reprezentanții fitmelor din domeniul sănătății i-au replicat că în discuțiile cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul Finanțelor deficitul reprezintă problema principală.
”Nu mă interesează deficitul. Trebuie să facem investiții și să dezvoltăm România. Și nu aș fi vrut să intru în politică, dar PSD-ul a venit cu un program de guvernare, cu industrializarea, re-industrializarea României. S-au bătut să-l dea jos pe Ciolacu și s-a dus dracului și programul. Deci ăștia suntem noi românii. Vrem să facem ceva? Haideți să vedem în ograda noastră ce putem și cât putem să ducem mai departe”, a mai spus Streinu-Cercel.
Potrivit acestuia, un guvern bun este cel în care miniștrii nu intră în preocupările publicului.
”Știți cum mi-aș dori un guvern să fie? Să nu știu de el. Să nu știu cine-i ministru. Nici colo, nici colo, nici colo. Am avut perioade în care habar n-aveam cine erau miniștri, că se schimbau ca..., se schimbau. Dar eu, ca cetățean, să nu mă simt oprimat”, a spus ereședintele Comisiei pentru sănătate din Senat.
Streinu-Cercel a adăugat că în prezent nu se guvernează, ci doar se fac tăieri.
”În momentul de față, eu, ca cetățean, mă simt oprimat. Că nu știu ce mă așteaptă, că mai vin ăia cu televizorul, mai dau un mesaj. Niciun mesaj nu-i de bine, toate sunt răstălmăcite. Așa mi-aș dori să fie. Să fie acolo guvernul - niciun fel de problemă -, să guverneze, pentru că acum nu se guvernează. Acum se fac tăieri. Ca să ne lămurim și cu chestia asta și sper că am răspuns la întrebare. (...) Când ai aur în pământ, când ai sare în pământ, când ai gaze în pământ, ai de toate și tu nu faci nimic, de ce ne plângem? De ce ne plângem? Le avem pe toate astea și nu le exploatăm”, a mai spus senatorul.
Finanțarea sistemului de sănătate trebuie să aibă în vedere plata serviciilor medicale prestate efectiv, în condițiile în care în prezent există spitale care își cheltuiesc banii exlcuisv pe salarii și nu fac altceva decât să transfere pacienții altor spitale, a declarat Prof. Dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.
”De fapt, nu trebuie să ne gândim la o reducere efectivă, ci la plata efectivă a serviciilor medicale pe care le fac spitalele, iar calitatea acestora trebuie să fie în concordanță”, a spus Rafila.
Potrivit fostului ministru al Sănătății, calitatea nu este legată strâns de finanțare.
”Există instituții medicale care sunt finanțate similar. Unele dintre ele oferă servicii medicale de foarte bună calitate și au un excedent din punct de vedere financiar și pot să vă dau mai multe exemplari. Există alte instituții la care nu are niciun fel de legătură finanțarea cu calitatea serviciilor medicale. Această finanțare care la noi este pentru DRG (Diagnostic Related Groups, schema de clasificare a pacienților în funcție de diagnostic - n.red.), pe deoparte, și pentru echilibrările legate de plata salariilor, ține ascunsă realitatea furnizării de servicii de sănătate reale”, a declarat Rafila.
”Pot, putem să dam și nu vreau să nominalizez,spitale care nu fac servicii medicale, în care medicii care sunt de gardă dorm foarte liniștiți și care primesc niște salarii mai mari decât primește de exemplu un spital de urgență din București, pentru că ei nu fac altceva decât fie să trimită pacienții și să păstreze doar cazuri care se pot trata și în ambulatoriu și așa mai departe”, a arătat președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților.
Alexandur Rafila a insistat că există o percepție greșită că finanțarea este cea care condiționează sustenabilitatea serviciilor medicale.
”În ideea în care tu plătești ceva care nu este realizat, atunci îmi pare rău, dar nu pot fi de acord cu această comparație că avem o problemă legată de calitatea serviciilor medicale, în momentul în care finanțarea e similară și modul de fornizare a serviciilor este cu totul diferit. Să ne gândim la spitale de urgență, la institutele naționale, Institutul Fundel, Institutul Matei Balș, ce complexitate de cazuri au, câte cheltuieli au și totuși se mențin la un echilibru financiar.
Și alte spitale, încă lucram la Ministerul Sănătății, trimiteau scrisori sau făceau petiții de presă. Le-am întrebat ce grad de ocupare a paturilor au. Aveau 35% și sigur că și 35% erau tot cazuri banale, probabil, și spuneau că nu au o suficientă finanțare și cheltuie toți banii pe salarii cu ei”, a mai spus Alexandru Rafila.
Acesta a precizat că există discuții legate de introducerea în DRG a influențelor salariale.
”Și atunci o să știm exact cine face servicii și cine nu. Așadar a venit momentul în care se reorganizează și acest sistem, astfel încât acele servicii care erau plătite și nu meritau să fie plătite la valoarea la care erau plătite să intre în legalitate, cum s-ar spune”, a arătat Alexandru Rafila.
România poate adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la începutul sau în cursul anului viitor, în funcție de ritmul în care avansează procesul intern, anunță Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonatorul național al procesului de aderare a României la OCDE.
„Sunt țări cu economii puternice – 70% din producția și comerțul global au loc în rețelele OCDE, precum și 90% din investițiile străine directe. Vedem, așadar, cât de importantă este această organizație, care sperăm că va primi România la începutul anului viitor sau în cursul anului viitor, depinde de cum ne mișcăm noi”, a spus Niculescu.
Oficialul a subliniat că aderarea ar aduce beneficii majore pentru întreaga societate, de la atragerea de investiții de mai bună calitate până la îmbunătățirea guvernării. „OCDE este o extraordinară școală de guvernare. Vom avea o guvernare mai bună și o creștere a ratingului de țară, un aspect esențial pentru economie”, a spus el.
„Este singura organizație în care cele 38 de state membre oferă acces la date interne într-un spectru foarte larg de domenii. În primul rând, aceste date sunt fiabile — nimeni nu contestă datele OCDE, iar vedem acest lucru și la noi, în România, în privința celor mai cunoscute dintre ele, cum sunt cele despre educație. Ne putem bucura de ele, ne putem întrista uneori, dar nu le contestăm.
A doua dimensiune este cea a datelor comparative. Din rapoartele OCDE aflăm nu doar ce facem noi, ci și unde se află ceilalți, cum ne putem inspira de la ei. Asta ne permite să evoluăm, să ne interogăm constant asupra obiectivelor și politicilor publice și să ne reformăm, dacă este cazul”, a explicat el.
România a început procesul de aderare în 2022 și avea de închis 25 de capitole, dintre care 15 sunt deja finalizate. „Sperăm ca până la sfârșitul săptămânii să mai închidem încă unul și să putem intra în organizație anul viitor”, a precizat Niculescu. Printre capitolele deja încheiate se numără cel dedicat Sănătății. „Merită felicitați colegii de la Ministerul Sănătății, domnul profesor Rafila și cei de la ANMCS, domnul președinte Ciocan. Nu a fost un capitol simplu, dar am reușit să îl închidem la începutul acestui an”, a spus oficialul MAE.
Un raport final privind evaluarea sistemului sanitar, din cadrul capitolului menționat, urmează să fie publicat până la sfârșitul anului. „Va fi o radiografie foarte bună a sistemului de sănătate din România, pe care o putem folosi pentru politicile publice viitoare”, a declarat Niculescu.
Niculescu a subliniat că aderarea nu va marca finalul reformelor, ci începutul unei etape continue de adaptare. „Schimbările și reformele nu se opresc odată cu aderarea. OCDE funcționează prin dialog constant, evaluare periodică și adaptare la noi provocări. E important să menținem interesul și legătura cu expertiza OCDE atunci când ne elaborăm politicile publice”, a spus Niculescu.
România are nevoie de predictibilitate pentru sectorul farmaceutic, mai ales în ce privește taxarea, dacă vrea să atragă investiții în producția de medicamente generice, a declarat Daniel Bran Președinte, Asociația pentru Medicamente Generice România (APMGR). "În momentul în care avem taxe care apar peste noapte, cum este taxa clawback, nu ne oferă predictibilitate", a spus Daniel Bran. România pierde, din acest motiv, investiții în fabrici de sute de milioane de euro. Prezent la dezbatere, Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat, a răspuns că așteaptă de la companii propuneri concrete pentru măsuri care să le ajute să deschidă unități de producție în România. Cercel a pus în discuție și facilități fiscale pentru cei care vor să investească în fabrici.
"Trebuie să vedem medicamentele generice ca acele medicamente care asigură tratamentul tuturor pacienților, tuturor pacienților cronici, care ajung la o vârstă din ce în ce mai înainteată, din fericire. Și trebuie să vedem, și este un fapt, în momentul în care un medicament generic intră pe piață, accesul pacienților sau numărul de pacienți care sunt tratați cu acea moleculă crește, uneori cu 30-40%, alteori cu de 3-4 ori mai mult, medicamentele generice sunt cele care asigură accesul pacienților la tratament, accesul acelor pacienți care înainte poate nu ajungeau, din păcate, să aibă tratamentul respectiv", a spus președintele APMGR.
"Ne dorim să avem industrie producătoare de medicamente generice în România. Dar, pe de altă parte, trebuie să știm că pentru a avea o linie de producție nouă, sau chiar o fabrică nouă, sunt necesari, haideți să spunem, optimist, între 2 și 5 ani, depinde de ce construim, pentru a avea toate autorizațiile. Pentru a putea programa o investiție pentru 5 ani, ai nevoie de predictibilitate. Ori în momentul în care avem taxe care apar, aș putea spune, peste noapte, cum este taxa clawback, nu ne oferă predictibilitate. Avem o taxă clawback care este taxă temporară din 2009 și acum a crescut pentru un an.
N-a crescut pentru un an. Ultima dată, când l-am verificat, anul are 12 luni. Taxa clawback crește din 1 octombrie 2025 până în decembrie 2026. Sunt 15 luni. Nu înseamnă predictibilitate. Trebuie să vedem ce putem face pentru a avea un mediu de operare favorabil și predictibil", a declarat reprezentantul APMGR.
Daniel Bran a dat exemplul unui producător de generice prezent și în România, dar care a ales să investească într-o fabrică în Slovenia.
"Ne dorim investiții. Pot să spun că unul dintre membrii asociației a avut de ales unde să investească într-o facilitate de biosimilare. În momentul în care acest membru a trebuit să vadă unde investește, și investiția este undeva între 200 și 300 de milioane de euro, a ales Slovenia.
Da, sunt specialiști în Slovenia, dar sunt și în România. Doar că mediul de operare din Slovenia este unul predictibil, este unul prietenos. Și pentru a veni, dacă vreți, cu o nouătate pentru unii, trebuie să vedem exemplele din alte țări. Apropo de soluții, Irlanda este o țară relativ mică, 5 milioane și ceva de locuitori. Dar au peste 90 de producători care operează în Irlanda, 45 de mii de angajați în industria pharma, și este, atenție, al treilea exportator de produse farmaceutice din lume. O țară cu 5 milioane de locuitori reușește să aibă exporturi anuale de 116 miliarde de euro", a arătat acesta.
Streinu-Cercel, președinte Comisia pentru sănătate, Senat - Veniți cu lucruri concrete. Dacă iese un proiect de lege concret, vă promit că îl trec prin Parlament. Vreți deduceri fiscale? Care sunt acele deduceri care vă ajută să construiți 20 de fabrici în România?
Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat, a promis sprijin companiilor dacă vin cu propuneri concrete pentur măsuri care să sprijine creșterea producției de medicamente.
"Toată piața farma este într-o dinamică extraordinară. Avem molecule inovatoare, avem generice. Dorim să avem foarte multe generice, iar aici este foarte bine dacă puteți să veniți cu o idee concretă de ce și-ar dori niște producători ca să deschidă unități de producție pe teritoriul României.
Am putea face un șablon pe are să îl putem prezenta și Guvernului și să ajungem la o soluție. Dar ceva foarte concret. Haideți, vreți să devenim ca Irlanda? Ne trebuie un plan cât se poate de concret, pe puncte. Haideți să le punem pe hârtie, eu vă stau la dispoziție. Dacă iese un proiect de lege concret, eu vă promit că îl trec prin Parlament", a declarat Streinu-Cercel.
Președintele Comisiei de sănătate a Senatului a pus în discuție și facilități fiscale pentru dezvoltarea de capacități de producție.
"Vreți deduceri fiscale? Haideți să vedem care sunt acele deduceri care vă ajută să construiți 20 de fabrici pe teritoriul României", a spus acesta.
Începând de anul următor, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) va trece la verificarea modului în care personalul din spitale operează cu protocoalele deja implementate, a anunțat Valentin-Florin Ciocan, președinte al ANMCS. "O să încercăm să vedem dacă aceste hârtii adunate în decursul anilor, au produs și efecte. Adică dacă sunt puse în aplicare, cum se face, cum se respectă protocolul respectiv", a spus Ciocan.
"S-a tot spus, de cursul timpului, cât de complicate sunt standardele noastre, cât de greu sunt de pus în aplicare, cum am încărcat spitalele și furnizori, în general, cu hârtii și cu documente și cu proceduri și cu protocoale.
Din păcate, noi am vrea foarte repede, într-un timp foarte scurt, să fim la nivelul lor. Nu o să reușim asta niciodată, sau o să reușim la un moment dat, dar numai în cazul în care încercăm să aplicăm și teoriile pe care le-au pus dumnealor în practică", a spus președintele ANMCS.
Din 2026, ANMCS va verifica și modul în care personalul din spitale respectă protocoalele care au fost implementate deja.
"Ne propunem în ciclul trei de acreditare, care o să înceapă la anul, ca, după ce două cicluri de acreditare am adunat documente și am învățat spitalele că spre binele lor și spre binele pacientului trebuie să aibă proceduri și protocole de lucru, acum, în ciclul trei, o să încercăm să vedem dacă aceste hârtii, să zicem, adunate în decursul anilor, au produs și efecte.
Adică dacă sunt puse în aplicare, cum se face, cum se respectă protocolul respectiv.
Ok, îl ai, mi-ai demonstrat că îl ai, mi-ai demonstrat că oamenii au fost prelucrați și știu despre protocol. În acest ciclu o să vedem dacă omul, efectiv, cel care lucrează cu protocolul, știe ce conține protocolul și cum îl pune în aplicare.
Despre asta e un lucru mult mai practic, să spunem așa", a arătat Ciocan.
Lipsa continuității discuțiilor cu decidenții guvernamentali are ca efect reducerea investițiilor în zona industriei farmaceutice, spune Florentina Păncescu, General Manager South-East Europe UCB Pharma.
"De-a lungul timpului, în perioada când eram în Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), am făcut propuneri pentru atragerea de investiții ale industriei farmaceutice în România, dar guvernele se schimbă și acestea nu sunt preluate de noii guvernanți. Pentru noi este dificil să reluăm discuțiile de la zero, ajungem într-un punct foarte bun, apoi se schimbă din nou guvernul.
Uitați-vă la Grecia ce producție de medicamente generice are. Polonia este un hub de studii clinice, ei atrag foarte multe studii clinice, ceea ce este un beneficiu atât pentru pacienți cât și pentru sistemul medical.
Și noi am făcut progrese în această direcție, dar nu putem concura cu ei, am cam pierdut startul.
Noi, industria, venim cu informații, cu propuneri, dar atât timp cât nu există o continuitate a discuțiilor din partea factorului politic, pentru noi este foarte dificil", a afirmat Păncescu.
Investițiile în fabrici de medicamente au nevoie de facilități, dar mai important pentru viitoarele unități de producție este susținerea consumului de medicamente, spune dr. Nona Chiriac, Country Public Affairs Head Novartis Romania.
"Eu reprezint Novartis Romania, care este o companie de medicamente inovative, și suntem de aceeași parte a baricadei, adică susținem predictibilitatea facilităților pe partea de producție. Avem în România unul dintre puținele site-uri care produc medicamente inovative, alături de medicamentele generice.
Susținem ideea că este necesar un anumit context pentru a stimula investițiile în fabrici locale, care sunt investiții strategice.
Ceea ce trebuie să facem este să privim lucrurile în contextul general. Partea de producție este una din parțile lanțului întreg, de la R&D până când medicamentul ajunge la pacient.
Ca urmare, atunci când o companie decide să investească într-o facilitate de producție într-o țară, ea ține cont de mai multe lucruri, cum ar fi facilități fiscale, birocrație, care este foarte dificilă în România, facilități de export. De asemenea, compania va ține cont de mediul în care se va lansa acel produs și dacă va fi compensat pentru pacienți", a afirmat Chiriac.
Lipsa compensării pentru un medicament care va fi produs într-o viitoare unitate de producție va face dificilă decizia companiei de a investi pe plan local.
"Firma se întreabă dacă respectivul medicament va fi compensate și, în cazul în care nu va fi compensat, atunci compania va decide mai greu dacă îl va produce în acea țară, indiferent dacă este inovativ sau generic.
Industria inovativă farmaceutică investește mai mult decât industria auto, industria aeronautică sau industria IT.
La noi există suprareglementare, avem o căruță de legi. Nu de legi ducem lipsă, toată problema este legată de implementarea lor și susținerea lor financiară. Oricâte legi și oricâte soluții tehice privind prioritizarea intrarării în lista medicamentelor sau de evaluare a medicamentelor vom avea, până la urmă ajungem la partea de susținere financiară.
S-a ajuns la un blocaj. Eu refuz să cred că am pierdut trenul investițiilor în zona farmaceutică, trebuie doar să alergăm mai repede după el. Nu numai noi vrem facilități fiscale, toate lumea vrea facilități fiscale", a mai spus reprezentantul companiei Novartis România.
Sistemul de sănătate din România a făcut progrese foarte mari în ultimii ani, dar ratează unele ocazii de a face lucrurile bine de prima dată, spune Cătălin Radu, General Manager Bristol-Myers Squibb Romania.
Lipsa de predictibilitate este ceva ce ne doare pe toți. Un investitor este terifiat de lipsa de predictibilitate.
S-a menționat în această conferință de taxa clawback, temporară de 15 ani, e tot aici, mai crește, mai scade. De fapt, ea nu a scăzut, ci a fost pus un plafon pentru că devenise absolut un dezastru.
Trebuie să avem un parteneriat real, un dialog real, să lucrăm împreună la măsuri, pentru că aceste măsuri, dacă vrem o reformă care să se vadă, vor avea efecte peste 5 sau 10 ani", a spus Radu.
Reprezentantul Bristol-Myers Squibb Romania a afirmat că educația este o mare componentă a sănătății.
"România stă foarte prost la educație, avem profesori care în proporție de peste 99% se autoevaluează cu calificativul foarte bine și țara noastră are 50% de analfabeți funcționali, suntem ultimii, din nou, la testele PISA.
E nevoie de o reformă mult mai profundă decât una făcută pe repede înainte", a mai spus Radu.
El a făcut referire și la transparența decizională a autorităților.
"Recent, a fost modificat Ordinul 861, de prioritizare a accesului pe lista de medicamente. Nu sunt de acord nici cu formularea lui și nici cu modul în care a fost făcut. Proiectul de modificare a Ordinului 861 a fost pus la transparență decizională într-o miercuri și luni era publicat. Îmi pare rău, dar acesta nu este un dialog real, un parteneriat real", a arătat reprezentantul companiei.
În România, investițiile în cercetare clinică sunt mai mari decât în producția de medicamente.
"Dacă la producția de medicamente s-ar putea să fie foarte greu, poate chiar imposibil să prindem din urmă o țară ca Irlanda sau Polonia sau Ungaria, la studii clinice, care sunt un subiect competitiv, eu cred că avem o șansă reală să atragem nu doar 80-100 milioane de euro/anual, cum se întâmplă în prezent, ci sute de milioane de euro/anual.
Avem nevoie de o strategie reală, trebuie făcută cu noi, ca participanți, și nu cred că avem o grabă ca s-o încheiem în următoarele trei luni sau șase luni, ci avem nevoie s-o facem corect.
Avem nevoie de o nație sănătoasă și educată, ca să avem un viitor. Fără educație și fără sănătate, nu vom avea un viitor.
Și, pentru a avea educația și sănătatea corecte, ne mai trebuie ceva bani.
România este în continuare la jumătatea mediei UE în privința investițiilor în sănătate. Banii trebuie canalizați corect, nu în tratamente în spital, când e prea târziu, ci în educație, în ambulator, în prevenție, în depistare precoce", a mai spus reprezentantul firmei.
Abonamentul medical pentru angajați este un instrument financiar prin care aceștia au acces la o gamă largă de servicii, dar are și un rol de educație, de prevenție, încurajând programările la medic, așa cum se întâmplă și în cazul abonamentelor la sălile de sport, ceea ce se vede în creșterea semnificativă a ratei de accesare a acestor beneficii, spune Georgiana Andrei-Muntean, Director Comercial, Divizia de Abonamente, Regina Maria.
"Acolo unde angajatorul plătește să spunem 100 de lei, angajatul ajunge să folosească servicii medicale în medie de 3.500 de lei. Dincolo de zona economică, noi am văzut de-a lungul timpului, prin cifre, că abonamentul are și un rol de educație, de prevenție, ca abonamentul la sală – dacă îl am, să mă duc la sală. Asta pe lângă campaniile pe care noi le facem împreună cu companiile", a afirmat Andrei-Muntean.
Dacă în urmă cu 10 ani rata de accesare a abonamentelor Regina Maria era de circa 40%, acum a ajuns la peste 70%, cu un vârf de 100% în cazul anumitor companii, și va continua să crească.
Georgiana Andrei-Muntean a exemplificat că inclusiv medicina muncii poate releva probleme frecvente, legate de nutriție sau boli cardiovasculare, și de aici poate fi începută discuția cu angajații legată de prevenție și identificarea anumitor semne de boală.
Pacientul este cel de care trebuie să se țină cont în orice discuție sau decizie din domeniul sănătății, afirmă Andrei-Muntean: “Jeff Bezos, de la Amazon, spunea la toate întâlnirile – Lăsați un scaun liber. Pe scaunul acela stă clientul. Așa cred că ar trebui să fie și pentru noi, în fiecare discuție, în fiecare decizie pe care o luăm, să lăsăm un scaun liber pentru pacient”.
Pacienții au nevoie de mai multă încredere în sistemul de sănătate, iar pentru creșterea gradului de încredere în rețeaua Regina Maria furnizorul de servicii medicale a apelat tot mai des în ultima perioadă la certificări internaționale, așa că acum are cele mai multe certificări la nivelul Europei Centrale și de Est: 22 de certificări internaționale și 5 spitale acreditate la nivel internațional.
Andrei-Muntean a arătat, de asemenea, că Regina Maria încurajează dialogul medic – pacient și spune că prima categorie reprezintă o autoritate în fața căreia probabil și astăzi mai sunt oameni care atunci când se duc la medic “își pun hainele de duminică”.
"Sunt deja 15 ani de când am spus să lăsăm pacienții să dea note medicilor. Sunt note subiective, desigur. Nota medie este de 9,67. (…) Am început în ultimii ani și să ne uităm mai mult holistic la pacienți – sănătatea fizică nu poate fi bună dacă nu ne uităm și la dinți sau dacă nu ne uităm și la sănătatea psihoemoțională. Este important să vorbim despre o singură sănătate, nu pe bucățele, și să ne uităm la oameni în funcție de nevoile în funcție de anumite etape ale vieții", completează Andrei-Muntean.
În acest context, ea a amintit că Regina Maria a lansat primele abonamente dedicate oamenilor de peste 65 de ani, respectiv un abonament axat pe nevoile mamelor, după momentul nașterii.
Compania națională Unifarm speră ca în următoarele două luni să acopere cu produse prerfuzabile și farmaciile, în contextul în care criza de produse perfuzabile durează de peste un an, timp în care Unifarm s-a concentrat să țină pe linia de plutire spitalele, a anunțat Adrian Dobre, director general al companiei.
"Am avut câteva crize în anii ăștia, am început cu criza produselor derivate din plasma, pe care era o criză cronică, moștenită de foarte mulți ani.
S-a rezolvat în 2022, acum este produs în piață și la noi și la alte entități farmaceutice, cantități indestruătoare, totul este în regulă. A fost criza antibioticelor, a fost criza produselor antivirale, când Ministerul Sănătății a inițiat starea de alertă epidemiologică și iarăși prin intervenția Unifarm foarte repede lucrurile s-au rezolvat și de un an și ceva ne luptăm cu criza perfuzabilelor. O ținem sub control, sunt martori colegii mei de la spitale că le ținem pe linia de plutire, câteodată cu cantități poate nu întotdeauna suficiente, dar suficient cât să nu intre într-o criză profundă a actului medical, mă refer la toată categoria de perfuzabile, care sunt extrem de greu de gestionat logistic, sunt foarte grele, sunt voluminoase, sunt greu de manevrat.
Potrivit șefului Unifarm, compania și-a revenit din situația dificilă cauzată de pandemie, cu afaceri de aproape 300 de milioane de lei și aproape 5.000 de medicamente în portofoliu, după ce în 2022 rămăsese cu unul singur.
"Din anul 2022 modelul de business s-a schimbat absolut complet. Noi suntem din 2022 acolo. Am avut multe lucruri de îndreptat și multe lucruri de curățat și multe lucruri de reinventat.
În anul 2022, nu fac un secret pentru nimeni, compania națională Unifarm, adică compania națională farmaceutică a statului român, era în faliment nedeclarat.
Nu mai avea activitate comercială, nu mai avea personal, nu mai avea autorizații de medicamente, nu mai avea logistică, nu mai avea activitate comercială, nu mai avea nimic. Am plecat de acolo. Am încropit în anul 2022 un buget așa...
Mai aveam un singur medicament, e adevărat. Undeva la 30 de milioane, dar chiar din burtă. L-am pus că nu știam că putem să vindem din medicamentul respectiv. Am făcut 90 de milioane în anul respectiv și astăzi suntem aproape de 300 de milioane buget. În 3 ani diferență.
Am plecat de la un medicament, avem în portofoliu aproape 5.000 de medicamente în prezent. Aș vrea să vă dau câteva cifre. Valoarea de piață a companiei Unifarm, măsurată prin valoarea acțiunilor înregistrate la Registru Comerțului, era în anul 2022 de 4,12 milioane lei. Valoarea acțiunilor înregistrate de compania națională Unifarm astăzi la Registru Comerțului, sunt date ușor de verificat, este de 492 de milioane de lei", a arătat directorul Unifarm.
Șeful Unifarm a punctat și o creștere semnificativă a activității pe segmentele de medicamente aduse pe nevoi speciale, medicamente care nu mai sunt disponibile în România și care sunt aduse în parteneriate cu companiile farmaceutice la solicitarea medicilor, pentru pacienții în stare gravă.
Similar, a crescut și numărul de medicamente inovative aduse prin Canalul de urgență, un mecanism pentru medicamentele care nu se găsesc în cantități suficiente pe piața din România, inclusiv din cauza practicilor de export paralel, către state unde aceste medicamente sunt puse pe piață la prețuri mai mari.
"Canalul de urgență se adresează medicamentelor inovative și acelor medicamente inovative care din orice considerente pe care nu le discutăm sau nu le judecăm, nu sunt în cantități suficiente în piața din România. Este un proiect pe care l-am construit împreună cu Ministerul Sănătății, cu Agenția Națională a Medicamentului și cu Consiliul Concurenței. În anul 2024, l-am lăsat în septembrie 2024, am avut 3.495 de unități terapeutice livrate pe canalul de urgență.
Azi dimineața, pentru anul în care vorbim, avem 96.742 de unități terapeutice livrate pe canalul de urgență până în momentul vorbirii. Presupunem că până la sfârșitul anului vom depăși sub cifra de 100.000 de unități terapeutice. Sunt companii diverse care s-au înscris în acest program. Sunt acele medicamente care, în general, sunt din arii terapeutice extrem de importante, oncologie, imunologie, transplant. Sunt medicamente care sunt predispuse, să spunem așa, la comerț paralel, pentru că tocmai ați vorbit despre ele în panelul 1, și care sunt, câteodată, temporar sau permanent, în cantități insuficiente în piață.
Nu este niciun fel de problemă. Singura noastră rugăminte este în discuția cu partenerii noștri să îi rugăm și să-i convingem să aloce o cotă pentru a livra pe canalul de urgență. Livrarea pe canalul de urgență făcându-se doar cu comanda justificată cu rețeta în spate, direct în farmacie, direct pentru pacientul respectiv. Toate aceste lucruri, de fapt, se referă la misiunea noastră publică. Se referă la serviciu public pe care Unifarm îl prestează în folosul comunității și în beneficiul pacientului", a spus Dobre.
Unifarm are parteneriate și cu aproape 90 de spitale și clinici private importante
"Sunt foarte mândru, să știți, că schimbând modelul de business avem clienți toate spitalele și clinicile private în ultimii trei ani, inclusiv Regina Maria, inclusiv Medlife, inclusiv Sanador, toate celelalte, parteneriatul nostru crește în fiecare an și crește foarte bine. În prezent, avem 86-88 de clinici și spitale private relevante din România, la care furnizăm constant medicamente, zona privată crește foarte mult, e o realitate, ne dorim să crească și mai mult, îi sprijinim să crească și mai mult, prin medicamentele pe care le autorizăm în România.
Le oferim posibilitatea să-și dezvolte secții noi și în beneficiul pacienților, cum ar fi chirurgia vasculară, le aducem medicamente care sunt minunate pentru aceste arii terapeutice, ține de decizia managerială a fiecare instituție să-și dezvoltă sau nu serviciu medical respectiv. Credem că doar printr-o echilibrare corectă a zonei între public și privat, România va putea să meargă înainte cu pași mai rapizi, poate un pic, cred că ne dorim să fie un pic mai rapizi pașii, că trebuie a avea o zonă de sănătate publică în care oamenii să nu mai aibă ceea ce au astăzi.
Românii au două frici majore. Din păcate încă le mai au, una de spital și una de lipsa medicamentului. În zona de spital, recunosc că nu mă pricep, nu știu, nu este domeniul meu de activitate, eu încerc să contribui ca frica de lipsa medicamentului să dispară. Cred că după 35 de ani e momentul să începem să le facem să dispară oarecum frica de spital și frica de nu avea medicamentul disponibil", a declarat directorul Unifarm.
Vaccinarea antigripală a copiilor în școli, implementată în Marea Britanie din 2013, a atins o acoperire de peste 80%. Când medicii români i-au întrebat cum au reușit să convingă părinții, răspunsul a fost simplu și dur: „Populația noastră este educată.”
Copiii sunt vectorii principali pentru gripă — sunt cei care declanșează epidemiile și transmit cel mai ușor virusul, explică Prof. Dr. Simin Aysel Florescu, Manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș”.
Managerul spitalului „Victor Babeș” a arătat că în ultimii ani instituția a reușit să formeze o echipă medicală tânără, care menține standardele ridicate de lucru. „Am pornit de la ideea că trebuie să ducem lucrurile până la capăt. A fost greu la început, dar, cu timpul, s-a format un colectiv nou de medici — tineri și foarte tineri — care au înlocuit aproape complet generația veche. La fel și în rândul asistenților. Ei au fost învățați că lucrurile trebuie făcute nu doar o dată, ci în mod constant”, a explicat aceasta.
Florescu a menționat și un exemplu concret privind combaterea infecțiilor asociate actului medical, printr-un program intern de antibiotic stewardship. „Rezultatele epidemiologice au fost excelente: consumul de cefalosporine a scăzut, iar cel de aminopeniciline a crescut, atingând parametri similari celor din Europa — invers față de situația anterioară, ca în întreaga țară”, a spus managerul.
„Această cultură a perseverenței trebuie extinsă la toate nivelurile. Exemple sunt multe. De pildă, vaccinarea antigripală a copiilor în școli, implementată în Marea Britanie din 2013, a atins o acoperire de peste 80%. Când am întrebat cum au reușit să convingă părinții, răspunsul a fost simplu și dur: Populația noastră este educată. Copiii sunt vectorii principali pentru gripă — sunt cei care declanșează epidemiile și transmit cel mai ușor virusul. Vaccinându-i, s-a redus semnificativ circulația virusului în comunitate”, a spus Florescu.
„Perseverența și educația duc la rezultate”, a conchis managerul spitalului „Victor Babeș”.
Pacienții români caută în continuare terapii pentru care sunt nevoiți să plece în străinătate. Maturitatea sistemului de sănătate din România va fi atinsă atunci când vom avea majoritatea tehnologiilor moderne disponibile în țară, a arătat Prof. Dr. Anca Coliță, Manager al Institutului Clinic Fundeni. A dezvăluit că în prezent se lucrează la un centru de producție pentru terapii celulare în România.
„Pentru Institut, provocarea a fost întotdeauna aceea de a rămâne la vârful performanței medicale în România. De aceea am încercat permanent să implementăm cele mai noi tehnologii, pentru a oferi oamenilor din această țară acces la terapii care altfel nu ar fi posibile și care nu se regăsesc în alte centre din țară — terapii pentru care pacienții ar fi nevoiți să plece în străinătate. Maturitatea sistemului de sănătate din România va fi atinsă atunci când vom avea majoritatea tehnologiilor moderne disponibile în țară”, a declarat Coliță.
Managerul a subliniat că terapia celulară a fost introdusă la Fundeni în anul 2022, pe baza infrastructurii existente, și că această metodă a fost ulterior extinsă și la Institutul Regional de Oncologie din Iași. „A fost un pas înainte. Aceste terapii au permis accesul unor categorii de pacienți pentru care nu existau alte soluții medicale — sunt terapii inovatoare, foarte performante, dar și foarte scumpe”, a precizat ea.
Pentru a depăși aceste limite, Fundeni a demarat un proiect de creare a unui centru de producție pentru terapii celulare, unul dintre foarte puținele din Europa. „A trebuit să găsim parteneri în cercetare din străinătate, cu care să formăm echipe de lucru pentru a concepe proiectul. Acest proces a durat destul de mult, dar ulterior am identificat și sursa de finanțare”, a explicat Coliță.
Ea a menționat că finanțarea vine din fonduri europene. „Poate s-a vorbit prea puțin până acum despre fondurile europene, care reprezintă o soluție foarte bună pentru modernizarea sistemului de sănătate din România. Nu suntem încă suficient de bine pregătiți pentru a scrie astfel de proiecte. Avem nevoie de mult ajutor. Totuși, o echipă mare de la Fundeni a reușit să scrie acest proiect pentru dezvoltarea terapiei celulare. Cred că suntem foarte aproape — așteptăm finalizarea apelului de proiecte, care sunt convinsă că va însemna și aprobarea acestuia”, a afirmat ea.
Potrivit managerului, primul produs care va fi testat la Fundeni va fi o terapie celulară pentru cancerul colorectal metastazat, o boală pentru care în prezent nu există soluții terapeutice.
„Aceste centre vor fi asociate cu centre de studii clinice de fază I. Așa cum au spus și colegii din industria farmaceutică, sperăm că prin implementarea acestor studii vom putea susține și financiar centrele, care ulterior vor produce terapii celulare pentru pacienții care au nevoie”, a adăugat Coliță.
„Proiectul sperăm să fie implementat curând”, a conchis managerul Institutului Clinic Fundeni.
Constantin Poiană, managerul Spitalului “Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, a prezentat transformarea unității în ultimii 7 ani, de la un spital fără medici și în prag de închidere, cu cheltuieli de personal în pondere de 97%, și ca dotări cu multe stetoscoape, la sisteme care integrează Inteligența Artificială, investiții de 70 de milioane de euro și 20 de specialități medicale cu paturi.
“Am plecat la drum cu 22 de medici angajați, majoritatea la final de carieră. La sfârșitul anului trecut aveam 61 de medici angajați, iar acum avem 81. Până la sfârșitul anului vom avea 20 de specialități medicale cu paturi și 25 de specialități în ambulatoriul integrat”, a spus Poiană.
Comunitatea locală sprijină spitalul, care a atras în ultimii ani ani investiții de 70 de milioane de euro, în timp ce alte proiecte sunt în evaluare, totalul urmând să depășească suma de 100 de milioane de euro.
Spitalul are cele mai performante echipamente din regiunea Nord Est (aparatură CT și RMN), și va da în folosință o clădire modernă, care va deservi Ambulatoriul Integrat.
În plus, în câteva zile va fi implementat un sistem de monitorizare a pacientului, prezentat ca inovator, extraordinar și extrem de ieftin.
“Un sistem cu radare de detectare a căderilor, cu camere de termoviziune, butoane inleligente de alarmare pentru pacienți. Gândiți - vă la un pacient singur în salon, căruia i se face rău și care nu poate apela butonul de alarmare. Acest sistem transmite automat în consola din cabinetul medical temperatura, pulsul, tensiunea, dacă pacientul nu s-a mișcat din pat mai mult de 30 de minute sau dacă a căzut”, a spus Poiană.
Alte echipamente care folosesc AI, disponibile în spital, sunt o capsulă care o dată înghițită face investigația tubului digestiv mai rapidă și mai precisă, respectiv primul ecograf cu AI, care asistă medicul și îi oferă diverse informații și soluții.
Totodată, la intrările principale în spital vor fi instalați roboți holografici inteligenți, echipați cu tehnologie AI conversațională, care să ofere informații pacienților și vizitatorilor.
“Sunt amabili, nu se supără, nu vorbesc urât. Sunt angajați fideli și ideali”, spune Poiană, care a arătat chiar că, în perioada de testare, un astfel de robot l-a recunoscut atunci când managerul a început o discuție cu robotul.
Radu Gănescu, Președinte, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a arătat că în ultimii 20 de ani au fost schimbări semnificative în sănătatea românească, dar sistemul rămâne cu multe probleme, care țin printre altele de modul de utilizare a finanțării și de lipsa accesului la medicamente.
“Între sistemul de sănătate din 2005 și cel din 2025 este o diferență ca de la cer la pământ. Din toate punctele de vedere – al specialiștilor, al spitalelor, al medicilor, al accesului la medicamente sau anumite servicii. Clar că vedem o mare diferență. Dar dacă ne raportăm la UE sau la țările din estul Europei deja apar câteva sincope. Pe reglementare lucrurile sunt foarte bine, dar ce se întâmplă pe implementare este cu totul altă discuție”, a spus el.
Astfel, aducerea de medicamente pentru nevoi speciale sau urgențe arată că piața internă este nefuncțională, că de fapt pacientul din România are un acces limitat la medicamente și că atunci când este vorba de o problematică mult mai gravă, și medicamentul respectiv îi poate salva viața, nu există acces la acesta.
“Ar trebui să schimbăm aceste politici bune, dar greu de implementat, și mă refer la politica prețului, dezastruoasă în ultimii ani. Sunt multe medicamente care au plecat din piața românească și puține care au intrat pe piață. Am văzut în ultimii ani o eficiență mai mare a Agenției Naționale a Medicamentului, cu toate că oricât de bine s-ar mișca avem o nepredictibilitate a finanțării sistemului de sănătate. Chiar dacă vedem creștere în ultimii ani asta nu înseamnă că vedem creștere a calității sau a accesului pacienților din România. Putem să spunem că finanțăm la nivelul Statelor Unite dar dacă nu arătăm și pacientului că există o schimbare în realitatea de zi cu zi degeaba punem cifrele pe masă”.
Acuzațiile lui Gănescu vizează Ministerul Finanțelor Publice, care aprobă pentru Casa de Sănătate un buget ce nu corespunde realității de zi cu zi și se epuizează în ficare an în august sau septembrie.
“Din august - septembrie încep crizele, lipsa de medicamente și situații în care pacienții ajung pe liste de așteptare, acces dificil la anumite servicii, programări pe termen foarte lung, mai ales când vorbim de patologii acute. (...) Bugetul Sănătății ar trebui să fie multianual și să fie unul care cel puțin la nivelul de proiecție bugetară să ajungă pentru 12 luni”, spune Gănescu, care se așteaptă ca în noiembrie, sau început de decembrie, să apară o criză de medicamente în spitale, ca urmare a întârzierii licitațiilor.
Gănescu susține că eficiența spitalelor este scăzută și exemplifică arătând că la 16-17 milioane de locuitori există 700 de spitale în România, pe când Polonia are pentru 38 de milioane de locuitori 900 de spitale.
În plus, există o diferență extrem de mare între spitalele din România și toate aceste probleme sunt greu de rezolvat centralizat, într-un sistem de sănătate descentralizat.
“Sistemul de sănătate din România este făcut ca pacientul să meargă la spital. Este singurul care funcționează 24/24, este singurul care primește pacienți asigurați sau neasigurați, este singurul în care te poți duce să-ți iei rețeta sau medicamentul, pentru că noi facem achizitii de medicamente doar pe spitale, din farmacii ne cumpărăm suplimente alimentare. Îmi cer scuze, dar asta este realitatea”, afirmă Gănescu.
El a abordat și problema prevenției, a screeningului și a vaccinării: “Investim 0,0 nu știu cât din buget și vrem ca oamenii să facă prevenție și vaccinare. Păi, cu ce? Dacă ne ducem în București să facem un screening la un mamograf vă spun sincer nu știm unde. Nici medicii de familie nu știu unde să trimită pacientele. 40% din medicii de familie nu fac vaccinare. Cum creștem rata de vaccinare?”
Rezolvarea unora dintre problemele sistemului de sănătate cere decizii ferme, schimbări de politici și utilizarea unor date care există dar de care nu se ține cont în stabilirea deciziilor administrative.
Argumentul adus de multe ori de autorități – “acest medicament este prea scump” –, nu este valid, pentru că implică de multe ori pentru stat, în final, costuri mult, mult mai mari (cu spitalizarea pacientului, cu tratarea complicațiilor, cu dizabilitățile la care se ajunge, cu pensia socială și lipsa contribuțiilor aduse de omul respectiv odată cu ieșirea lui din câmpul muncii etc: “Te vaiți că cheltui mult. Cheltui, că nu o faci rațional”.
Multe state, nu și România, au schimbat paradigma, văzând sănătatea ca pe o investiție, nu ca pe o cheltuială, mai spune Gănescu.
