Germania face eforturi mari pentru a adopta legi noi și a atrage investiții private, pentru a obține o parte din profitabilă piață spațială, care până în 2040 ar putea ajunge la o valoare de 1.000 de miliarde pe an, concurența din partea Chinei, Statelor Unite și chiar și a Luxembourgului fiind intensă, transmite Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Companii din Europa, Asia și Statele Unite pun bazele operațiunilor lor pe un segment aflat în dezvoltare, care promite contracte pentru activități pornind de la explorare la mineritul resurselor din spațiu, arată news.ro.
Între companiile care vor profita probabil de creșterea cheltuielilor Germaniei se află Airbus, care deține în parteneriat producătorul rachetelor spațiale europene Ariane și OHB, din Bremen.
Noua legislație ar limita răspunderea financiară și juridică a companiilor private în cazul unor accidente pe orbită, ar stabili standarde pentru operațiunile spațiale și ar oferi stimulente pentru proiectele noi, a declarat ministrul german al Economiei.
Comisarul pentru spațiu și industria aerospațială din cadrul ministerului, Thomas Jarzombek, ar putea depune proiectele de lege în Parlament în acest an. Inițiativa are loc în timp ce companiile și organizațiile comerciale presează autoritățile să stabilească un cadru legal pentru noua piață, pentru a încuraja investițiile private.
”Tragem un semnal de alarmă că Germania și Europa rămân în urma Chinei și Statelor Unite în domeniul spațiului. Ne aflăm la o răscruce de importanță majoră, de care va depinde rămânerea noastră la vârf”, a declarat Dirk Hoke, director pentru spațiu la grupul aerospațial european Airbus.
Germania este cea mai puternică economie europeană și a patra mare economie a lumii. Cu toate acesstea, bugetul alocat spațiului a fost doar al șaptelea din lume în 2018, de circa 1,1 miliarde de dolari, puțin peste jumătate din cel al Franței, aflată pe locul al cincilea, potrivit datelor preliminare ale firmei de cercetare Euroconsult din Paris.
Suma alocată de Germania spațiului, care exclude contribuția la programele pan-europene, este cu mult sub bugetul alocat de Statele Unite, de aproape 40 de miliarde de dolari, care este cel mai mare din lume.
Hoke a spus că un nou program lunar Gateway, susținut de NASA, oferă o șansă pentru Germania și alte state europene să joace un rol major.
Programul implică proiectarea și dezvoltarea unei mici nave spațiale care să orbiteze Luna și care să servească drept bază temporară pentru astronauți și ca bază de lucru pe suprafața Lunii și ulterior pentru misiunile către Marte. NASA vrea ca proiectul Gateway să fie finalizat până în 2026, dar Washingtonul vrea ca oamenii să revină pe Lună până în 2024, ceea ce ar putea accelera programul.
Germania riscă plecarea unor specialiști, în condițiile în care companii din toată lumea se gândesc cum pot fi extrase minerale din asteroizi, în următorul deceniu.
Unele companii analizează mutarea în Luxembourg, care a adopta legi pentru limitarea răspunderii și relaxarea restricțiilor în operațiunile miniere. Ducatul a înființat și un fond de investiții de 100 de milioane de euro pentru proiecte.
Berlinul presează totodată Națiunile Unite să stabilească standarde pentru mineritul pe Lună, asteroizi și alte obiecte din Spațiu.
În 2015, Statele Unite au adoptat o lege care încurajează companiile private să efectueze activități de minerit în afara Pământului și oferă firmelor dreptul de a revendica resurse pe care vor putea la un moment dat să le extragă de pe corpuri cerești.
Agenția Spațială Europeană (ESA), care are 18 state membre, coordonează cooperarea în domeniul spațiului și lansările, dar statele individuale au propriile activități de cercetare și interese, finanțate în afara bugetului ESA.
