Alegerea nu e ideologică, ci practică: depinde de cum livrezi, cât editezi și cât de rapid ai nevoie de rezultate.
Dacă înțelegi avantajele și limitele fiecărui format, îți optimizezi fluxul fără să simți că pierzi calitate sau timp.
E util să gândești pe scenarii: evenimente cu livrare rapidă, proiecte artistice cu post-procesare amplă, social media on the go sau arhivare pe termen lung.
Când alegi raw pentru flexibilitate
RAW păstrează informație pe 12-14 biți, cu dinamică mare și spații de culoare largi. Este alegerea firească la peisaj cu contrast ridicat, portrete unde vrei control fin pe tonurile pielii, fotografie de noapte sau proiecte comerciale. Poți recupera highlights, ridica umbre fără banding sever, regla balansul de alb fără pierderi și aplica denoise modern cu pierderi minime de detaliu.
Dezavantajele: fișiere mai mari, nevoie de procesare și un pas obligatoriu printr-un editor. Soluția pentru viteză: preseturi consecvente, sincronizări pe serii și exporturi batch. Pentru backup, arhivezi RAW-ul; la nevoie, reiei procesarea cu instrumente mai bune peste ani, scrie publicația de specialitate Playtech.ro.
Când are sens jpeg direct din cameră
JPEG contează când ai nevoie de livrare imediată sau când spațiul și timpul sunt critice: evenimente sportive live, publicații care cer imagini rapide, călătorii cu transfer direct pe telefon.
Alegi profile de imagine potrivite (Neutral/Standard pentru general, Portrait pentru piele, Flat pentru un pic de marjă), setezi corect balansul de alb și expunerea, iar aparatul îți livrează fișiere gata pentru publicare.
Compromisul: dinamică redusă, marjă mică la corecții ulterioare, compresie cu pierderi. Pentru a limita riscurile, poți lucra RAW+JPEG: livrezi JPEG pe loc, păstrezi RAW pentru îmbunătățiri. Important e să-ți definești un flux clar: când viteza e prioritară, JPEG te scapă de editare; când calitatea finală primează, RAW îți dă libertatea pe care JPEG-ul nu o are.
