Reuters explică faptul că mai mulți oficiali chinezi au comparat proiectul cu “Manhattan Project”, programul american care a dus la construirea bombei atomice. Miza este uriașă – obținerea independenței față de Occident în producția celor mai avansate cipuri, folosite în mod special pentru inteligența artificială.
Proiectul este dezvoltat într-un laborator ultra-securizat din Shenzhen, unde cercetătorii chinezi au construit un prototip al unei mașini extrem de sofisticate, capabile să producă cipuri de ultimă generație. Prototipul, finalizat la începutul lui 2025 și aflat acum în faza de testare, ocupă aproape un etaj întreg de fabrică. Deși nu produce încă cipuri funcționale, a reușit un pas crucial: generează lumină ultravioletă extremă, elementul central al acestui tip de tehnologie, scrie BiziDay.
Mașinile respective se numesc EUV (Extreme Ultraviolet Lithography) și sunt indispensabile pentru fabricarea celor mai performante cipuri din lume. Ele folosesc o lumină extrem de puternică pentru “a desena” circuite microscopice pe plăci de siliciu, circuite de mii de ori mai subțiri decât un fir de păr. Cu cât aceste circuite sunt mai mici, cu atât cipurile sunt mai rapide și mai puternice. În prezent, o singură companie din lume stăpânește această tehnologie: ASML, din Olanda.
Accesul Chinei la aceste mașini a fost blocat de ani de zile. Sub presiunea Statelor Unite, Olanda a interzis exportul de echipamente EUV către China, iar ulterior Washingtonul a impus restricții și mai dure, menite să țină China cu cel puțin o generație în urma Occidentului în domeniul semiconductorilor. ASML nu a vândut niciodată o astfel de mașină unei companii chineze.
În acest context, Beijingul a lansat un amplu program național pentru a construi propria tehnologie, un obiectiv considerat prioritate strategică de președintele Xi Jinping. Proiectul din Shenzhen a fost derulat în secret timp de șase ani și este coordonat la cel mai înalt nivel politic. Ținta oficială este ca mașina să poată produce cipuri funcționale până în 2028, însă surse apropiate proiectului spun că anul 2030 este un termen mai realist.
Un rol-cheie în acest progres l-au avut foști ingineri ai companiei ASML, mulți dintre ei de origine chineză, recrutați special pentru acest proiect. Aceștia ar fi contribuit decisiv la “reconstruirea” tehnologiei, folosindu-se de experiența acumulată în Occident. Potrivit surselor, unii au fost recrutați încă din 2019 cu bonusuri de sute de mii de dolari și au lucrat sub identități false, folosind acte emise special pentru a le proteja anonimatul. Proiectul este clasificat ca fiind de securitate națională, iar regulile de confidențialitate sunt extreme.
Huawei joacă un rol central în acest efort, coordonând întregul lanț, de la designul cipurilor și echipamentele de producție până la integrarea acestora în produse finale, precum smartphone-urile. Angajații Huawei implicați în proiect lucrează în condiții stricte: unii dorm la locul de muncă, nu pot pleca acasă în timpul săptămânii, au acces limitat la telefoane și nu cunosc activitatea altor echipe, pentru a preveni scurgerile de informații, scrie Reuters. Progresul ar fi raportat direct conducerii de la Beijing.
Chiar și așa, China se confruntă în continuare cu obstacole majore. Cea mai mare dificultate este reproducerea sistemelor optice extrem de precise, dominate de furnizori occidentali, în special compania germană Zeiss. De asemenea, rămân probleme legate de fiabilitatea mașinilor EUV și de contaminarea internă a sistemului. Spre comparație, ASML a avut nevoie de aproape 20 de ani și de investiții de miliarde de euro pentru a ajunge la primele cipuri comerciale produse cu tehnologia EUV.
Pentru a construi prototipul, China a apelat la piese recuperate din mașini ASML mai vechi, la echipamente cumpărate la mâna a doua prin licitații și la rețele de firme intermediare care să mascheze cumpărătorul final. Unele componente provin din Japonia, deși sunt supuse restricțiilor de export.
Dimensiunea, secretomania și importanța strategică a proiectului explică de ce este comparat cu “Manhattan Project”. Este un efort coordonat de statul chinez, care implică mii de ingineri și vizează o tehnologie capabilă să schimbe echilibrul global de putere. Deși China nu a ajuns încă din urmă Occidentul în producția celor mai avansate cipuri, Reuters subliniază că este mult mai aproape decât se credea până acum.
