Comisia Europeană (CE) propune să acorde mai mult timp întreprinderilor pentru ca să aplice noile reglementări ale sistemelor inteligenței artificiale ”cu risc mare”.
UE s-a dotat anul trecut cu o lege ambițioasă în domeniul AI - ”AI Act” -, care urmează să intre în vigoare în mod treptat, scrie News.ro.
Bruxellesul vrea de-acum să ofere timp sectorului - până la sfârșitul lui 2027, în loc de august 2026 - pentru a se conforma obligațiilor cu privire la aceste sisteme cu risc mare, și anume AI-uri care privesc domenii sensibile, ca de exemplu securitatea, sănătatea sau drepturile fundamentale.
Aceasta este una dintre măsurile-far ale unui proiect de lege privind simplificarea reglementării în domeniul digital, prezentat miercuri de către Bruxelles.
PRESIUNI ALE ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE
Comisia a negat că cedează presiunii lobbyului și a dat asigurări atât că a ascultat întreprinderile din sector, care se tem că nu vor fi pregătite la timp, cât și că vrea să reducă povara birocratică și costurile aferent.
Zeci de întreprinderi europene - inclusiv grupurile franceze Airbus și Mistral și germane Lufthansa și Mercedes-Benz - au cerut în iulie o ”pauză” a acestei legi AI, pe care o acuză de faptul că împiedică dezvoltarea modelelor europene față de concurența chineză și americană.
Această cerere a fost auzită de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, care au cerut UE, într-un summit la Berlin, marți, să facă o ”pauză” de aun an în aplicarea AI Act.
GIGANȚII AMERICANI
Vicepreședintele american J. D. Vance a atacat în mod direct ”reglementarea excesivă” a inteligenței artificiale.
Grupul american OpenAI, care deține ChatGPT, cerut la rândul său Bruxelelsului să înceteze cu suprapunerea reglemenătrilor europene - AI Act, DMA, DSA, RGPD - și naționale, în care vede o șansă ca Europa ”să-și relanseze competitivitatea, să-și protejeze cetățenii și să revină la prosperitate și progres”.
Însă apărătorii unei reglementări stricte a AI, în lupta împotriva riscurilor pe care aceasta le reprezintă la adresa socetății, subliniază că reglementarea nu este responsabilă de rămânerea în urmaă tehnologică europeană.
Ei invocă cauze mai profunde, precum lipsa unor campioni europeni ai tehnologiei, care împiedică Europa să ajungă la nivelul investițiilor astronomice ale giganților americani, sau dificultatea de a păstra cei mai talentați cercetători.
O SLĂBIRE A RGPD?
Alt punct care provoacă o mare îngrijorare apărătorilor protecției datelor personale este faptul că Comisia Europeană vrea să autorizeze folosirea datelor private în vederea dezvoltării unor modele AI în cazul unui ”interes legitim” și să revizuiască definiția datelor personale.
ONG-urile se tem de astfel de dispoziții și le denunță drept o punere sub semnul întrebării a legislației europene, în prezent foarte protectoare față de cetățeni și consumatori.
”În locul unor ajustări țintite anunțate, Comsiia propune să modifice elemente fundamentale precum definiția datelor cu caracter personal și drepturile persoanelor vizate de RGPD”, trage un semnal de alarmă NOYB, asociția lui Max Schrems, un activist austriac în domeniul protecției datelor.
Între propunerile cu cele mai vizibile consecințe asupra navigatorilor pe Internet, Comisia vrea să lupte împotriva multiplicării bannerelor de acceptare sau refuzare a cookie-urilor, instrumente de măsurare și de țintire publicitară.
Aceste bannere - omniprezente - le permit utilizatorilor să aibă un control mai bun asupra datelor lor.
Bruxellesul vrea să le reducă și simplifice, pentru ca navigatorii pe Internet să răspundă cu un singur click.
Comisia vrea, în plus, ca ei să-și poată salva în mod sistematic preferințele în browser sau în sistemul de operare, pentru ca să nu mai vadă bannerele de fiecare dată când vizitează un site.
Adoptarea acestor noi măsuri atât de către Parlamentul European (PE), cât și de către statele membre, nu va fi un lucru ușor.
Principalele partide din majoritatea ”proeuropeană” în Parlamentul European au deja, fiecare în felul său, rezerve cu privire la proiectul de lege.
Ssocial-democrații s-au angajat să se opună legii cu privire la AI, iar formațiunile de centru intenționează să rămână ferme împotriva oricărei modificări care poate compromite protecția vieții private.
