Inteligența artificială ar putea reprezenta o amenințare ”mai urgentă” pentru umanitate decât schimbările climatice, a declarat pionierul inteligenței artificiale Geoffrey Hinton, care a demisionat recent de la grupul Alphabet, proprietarul Google, într-un interviu, transmite Reuters, citată de News.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Geoffrey Hinton, cunoscut ca fiind unul dintre nașii inteligenței artificiale”, a anunțat recent că a părăsit Alphabet, după un deceniu la firmă, spunând că dorește să vorbească despre riscurile tehnologiei fără ca aceasta să-l afecteze pe fostul său angajator.
Munca lui Hinton este considerată esențială pentru dezvoltarea sistemelor AI contemporane. În 1986, el a fost coautor al lucrării fundamentale ”Learning representations by back-propagating errors”, o piatră de hotar în dezvoltarea rețelelor neuronale care stau la baza tehnologiei AI.
În 2018, i s-a acordat Premiul Turing, ca recunoaștere a descoperirilor sale în cercetare. Dar acum se numără printre un număr tot mai mare de lideri tehnologici care își exprimă public îngrijorarea cu privire la posibila amenințare reprezentată de AI, dacă mașinile ar obține o inteligență mai mare decât oamenii și ar prelua controlul planetei.
”Nu mi-ar plăcea să devalorizez schimbările climatice. Nu mi-ar plăcea să spun: ”Nu ar trebui să vă faceți griji pentru schimbările climatice. Și acesta este un risc uriaș. Dar cred că acest lucru ar putea ajunge să fie mai urgent”, a spus Hinton.
El a adăugat: ”Odată cu schimbările climatice, este foarte ușor să recomanzi ce ar trebui să faci: nu mai arde carbon. Dacă faci asta, în cele din urmă lucrurile vor fi în regulă. Pentru asta nu este deloc clar ce ar trebui să faci”.
OpenAI, susținută de Microsoft, a declanșat în noiembrie startul unei curse tehnologice, când a pus la dispoziție publicului chatbot-ul ChatGPT, alimentat de inteligență artificială.
A devenit curând aplicația cu cea mai rapidă creștere din istorie, ajungând la 100 de milioane de utilizatori lunari în două luni.
În aprilie, CEO-ul Twitter, Elon Musk, s-a alăturat miilor de oameni care au semnat o scrisoare deschisă prin care cerut o pauză de șase luni în dezvoltarea unor sisteme mai puternice decât GPT-4, recent lansat de OpenAI.
Printre semnatari se numără CEO-ul Stability AI, Emad Mostaque, cercetători de la DeepMind, deținut de Alphabet, și colegii pionieri ai inteligenței artificiale Yoshua Bengio și Stuart Russell.
În timp ce Hinton împărtășește îngrijorarea semnatarilor că AI s-ar putea dovedi a fi o amenințare existențială pentru omenire, el nu a fost de acord cu întreruperea cercetării.
”Este cu totul nerealist. Sunt în tabăra care crede că acesta este un risc existențial și este suficient de aproape încât ar trebui să lucrăm foarte mult acum și să punem o mulțime de resurse pentru a ne da seama ce putem face în privința asta”, a spus el.
În Uniunea Europeană, un comitet de parlamentari a răspuns la scrisoarea susținută de Musk, cerându-i președintelui american Joe Biden să convoace un summit global privind direcția viitoare a tehnologiei, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Săptămâna trecută, comitetul a convenit asupra unui set emblematic de propuneri care vizează AI generativă, care ar forța companii precum OpenAI să dezvăluie orice material cu drepturi de autor folosit pentru a-și antrena modelele.
Între timp, Biden a purtat discuții cu o serie de lideri ai companiilor de inteligență artificială, inclusiv CEO-ul Alphabet, Sundar Pichai, și CEO-ul OpenAI, Sam Altman, la Casa Albă, promițând ”o discuție sinceră și constructivă” cu privire la necesitatea ca firmele să fie mai transparente cu privire la sistemele lor.
”Liderii tehnologiei au cea mai bună înțelegere a acesteia, iar politicienii trebuie să fie implicați. Ne afectează pe toți, așa că toți trebuie să ne gândim la asta”, a spus Hinton.
