Reducerea amprentei de carbon a serviciilor de comunicații electronice necesită în primul rând renunțarea la tehnologiile vechi, mai puțin eficiente, consideră majoritatea participanților la un studiu realizat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aceștia semnalând că înlocuiesc echipamentele o dată la 4 ani sau mai rar.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
ANCOM a realizat un studiu privind impactul asupra mediului pe care îl au comunicațiile electronice și poștale pentru a identifica gradul de cunoaștere, atitudinile și percepțiile populației față de acțiunile pentru limitarea acestui impact, arată Agerpres.
Potrivit acestuia, pentru alegerea serviciilor de comunicații electronice și serviciilor poștale, prețurile și calitatea serviciilor sunt cele mai importante, cu note de 8,7 și, respectiv, 8,5 (pe o scală de la 1 la 10), în timp ce impactul asupra mediului primește o notă de 6,2 în preferințele utilizatorilor.
De asemenea, 63% dintre persoanele intervievate consideră că reducerea amprentei de carbon a serviciilor de comunicații electronice necesită în primul rând renunțarea la tehnologiile vechi, mai puțin eficiente.
În cazul serviciilor poștale, utilizarea ambalajelor biodegradabile (58% dintre respondenți) și a mașinilor electrice pentru livrare (50% dintre respondenți) ar avea cel mai mare impact asupra amprentei de carbon. Taxarea suplimentară a serviciilor nesustenabile cu mediul ar fi acceptată de o cincime dintre respondenți.
Respondenții ar fi dispuși într-o mică măsură să accepte timpi de livrare a serviciilor poștale mai lungi, media răspunsurilor fiind de 6,04 din 10, mai arată studiul, conform unui comunicat al ANCOM remis, joi, AGERPRES.
Majoritatea respondenților au spus că înlocuiesc echipamentele o dată la 4 ani sau mai rar, laptopurile/ computerele fiind păstrate cel mai mult. Deteriorarea echipamentelor este motivul pentru cea mai recentă înlocuire.
Echipamentele (telefoane inteligente, tablete, laptopuri, computere etc.) utilizate în ultimii 5 ani au fost cel mai adesea oferite rudelor/prietenilor (49%), au fost duse la reparat (47%) sau au fost reciclate (32%).
În decizia de cumpărare, 60% dintre respondenți ar ține cont de clasa energetică a telefonului doar în condițiile unui preț similar. Totodată, compensațiile în bani sau voucherele ar influența pozitiv decizia de reciclare a echipamentelor electronice pentru 72% dintre respondenți, iar predarea echipamentului vechi la primirea celui nou pentru 59% dintre respondenți.
Studiul mai semnalează că respondenții se consideră în general neinformați cu privire la impactul asupra mediului al produselor și serviciilor de comunicații electronice și poștale.
Marea majoritate a respondenților (83%) consideră că cel mai mare impact al comunicațiilor electronice asupra mediului îl au echipamentele utilizate, iar pentru serviciile poștale, cel mai mare impact îl au ambalajele coletelor (73%).
Informațiile primite de la familie, cunoștințe și prieteni sunt mai de încredere decât cele obținute prin rețelele de socializare sau mass-media, mai subliniază sursa citată.
Majoritatea respondenților consideră că informațiile privind sustenabilitatea produselor/serviciilor de comunicații electronice sau poștale ar trebui reglementată, utilizându-se aceleași standarde.
Studiul a mai evidențiat că, în general, cel mai util aspect al digitalizării este conectarea cu alți oameni (media 8,79), în special pentru respondenții din categoria de vârstă 16-24 ani. Respondenții din categoriile 45-54 ani și 65+ ani consideră că cel mai util aspect al digitalizării este accesul mai ușor la cultură sau informare (media 8,65, respectiv, 8,51).
Dintre respondenții care utilizează internetul, cel mai mult timp este dedicat muncii (144 de minute pe zi, în medie).
Studiul de piață referitor la atitudinile și percepțiile privind sustenabilitatea serviciilor de comunicații electronice și serviciilor poștale a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.471 de respondenți, persoane fizice cu vârste de peste 16 ani, care locuiesc în România, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
