' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Organizația care administrează enciclopedia verifică acum dacă o funcționare defectuoasă, sesizată în primăvară, a fost determinată de această intruziune.
Wikimedia Foundation, organizația non-profit care administrează Wikipedia, a efectuat propria investigație, în contextul în care mai multe organizații au anunțat în ultima perioadă că site-urile lor au încercat să fie accesate, uneori cu succes, de agenții AI.
Fundația Wikimedia arată că, în cadrul propriei cercetări, s-a concentrat pe agenții AI ai OpenAI, conform BiziDay.
În urma verificărilor, organizația a transmis: “Putem confirma că am descoperit o anumită activitate a acestor agenți neautorizați OpenAI pe platformele Wikimedia. Activitățile boților neautorizați au inclus modificări ale wiki-urilor, unele încercări nereușite de a exploata un instrument public de luare de notițe pe care îl găzduim și trafic intens”.
Mai exact, agenții au accesat milioane de pagini și au făcut sute de mii de interogări către serviciul Wikidata Query Service (WDQS), cel care permite căutarea și analizarea datelor din Wikidata.
În urma acestei constatări, Wikimedia a arătat că este posibil ca incidentul din mai, când serviciul a fost suprasolicitat și a funcționat parțial defectuos timp de câteva zile, să fi fost provocat chiar de AI.
Totuși, compania a subliniat nu a găsit nicio dovadă că sistemele sale au fost folosite pentru coordonarea între agenți și nici că sistemele sau datele le-au fost compromise.
Investigația Wikimedia a identificat și schimbări neautorizate pe mai multe wiki-uri. Aproape toate modificările identificate au fost teste în zone de tip “sandbox”, adică nu au fost publicate pe pagini vizibile pentru cititorii obișnuiți.
Câteva au vizat configurația unui instrument de citare și au fost considerate potențial rău intenționate deoarece ar fi putut folosi instrumentul ca intermediar pentru accesarea unor servicii externe.
Agenții despre care Wikimedia crede că erau operați de OpenAI au încercat, fără succes, să exploateze și Etherpad, un instrument public de luat notițe găzduit de Wikimedia.
Unele încercări au urmărit folosirea Etherpad pentru accesarea unor date de pe alte site-uri. Alți agenți au folosit instrumentul pentru a lua notițe despre sarcinile lor, însă Wikimedia nu a găsit dovezi că aceste acțiuni au dus la coordonarea agenților.
OpenAI a declarat că lucrează împreună cu organizația pentru a analiza activitatea identificată. Wikimedia a spus că va continua să ofere informații relevante pe măsură ce investigația avansează.
Motivul oficial pentru interzicerea articolelor scrise cu inteligența artificială este tendința acestora de a încălca mai multe reguli de bază ale enciclopediei.
Noua regulă se aplică materialelor scrise în limba engleză și nu înseamnă interzicerea totală a folosirii AI-ului, ci doar folosirea acestuia pentru a genera articole.
Editorii pot folosi în continuare instrumentele de inteligența artificială generativă pentru funcții elementare de editare.
AI-ul poate fi folosit și pentru a traduce din alte limbii în engleză, atâta vreme cât autorul are suficiente cunoștințe pentru a confirma corectitudinea traducerii realizate cu AI-ul.
Scrierea articolelor cu ajutorul AI-ului a fost valabilă vreme de mai multe luni pe Wikipedia, ceea ce a dus la crearea unor materiale de calitate foarte slabă.
