Presa din România e în cea mai mare categorie de risc privind libertatea de exprimare, potrivit raportului privind respectarea statului de drept în UE făcut public de Comisiei Eurropeană.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, pentru prima dată, Media Pluralism Monitor a introdus un clasament general al statelor membre grupate în cinci niveluri de risc, în care Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia, România și Slovenia sunt considerate țări cu risc ridicat, potrivit raportului citat, arată G4Media.ro.
Monitorul pluralismului mediatic evaluează riscurile la adresa libertății și pluralismului mediatic în toate statele membre, concentrându-se pe patru domenii – protecția de bază a libertății mediatice, pluralitatea pieței, independența politică și incluziunea socială a mass-media. Cele mai recente rezultate ale Monitorului (MPM 2022) arată că nu au existat schimbări majore în aceste domenii din 2021, deși au existat unele variații în ceea ce privește indicatorii specifici din cadrul acestor domenii generale.
Concentrarea presei își menține nivelul de risc foarte ridicat pe întregul continent, în timp ce nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește independența politică, care rămâne la un nivel de risc mediu, arată raportul citat.
Recomandările Comisiei Europene pentru România (sursa):
– să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează garanțiile privind independența justiției, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraților, și să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, ținând seama de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția.
– să introducă norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
– Să abordeze provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea de procurori, și să monitorizeze îndeaproape impactul acestei măsuri asupra noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.
– Să consolideze normele și mecanismele de consolidare a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.
– Să asigure o consultare publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege.
– Continuarea eforturilor de a crea o instituție națională pentru drepturile omului, ținând seama de principiile ONU de la Paris.
