Guvernul olandez a anunțat că va investi 2,5 miliarde de euro în zona Eindhoven ca parte a „Operațiunii Beethoven”: planul său de a convinge ASML, cea mai mare companie din Olanda și cea mai mare companie tehnologică din Europa, să nu își externalizeze producția, relatează Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Micky Adriaansens, ministrul olandez al Economiei, le-a spus reporterilor că investiția face parte din planul mai amplu numit de guvern „Operațiunea Beethoven” și că fondurile vor fi folosite pentru îmbunătățirea locuințelor, educației, transporturilor și rețelei electrice din Eindhoven, arată Hotnews.
Guvernul condus de premierul Mark Rutte a notat de asemenea într-un comunicat remis presei că intenționează să ia o serie de măsuri menite să atenueze povara fiscală pusă pe companii, după ce mediul de afaceri din Olanda s-a plâns vocal de nivelul impozitării în ultima perioadă.
Deși nu a intrat în detalii privind măsurile care urmează să fie adoptate, guvernul olandez notează în comunicat că „prin luarea acestor măsuri Cabinetul presupune că ASML va continua să investească și să își mențină sediul juridic, fiscal și operațional în Olanda”.
Compania tech a denunțat lipsa investițiilor în Eindhoven.
ASML, o companie care produce echipamente necesare fabricării de semiconductori, este cea mai mare companie tech din Europa. Ea își are sediul în Veldhoven, o suburbie a orașului Eindhoven din sudul Olandei.
Compania a șocat guvernul lui Rutte după ce directorul executiv al ASML, Peter Wennink, s-a alăturat luna aceasta corului de companii din Olanda care s-au plâns de politicile publice, inclusiv despre intenția guvernului de a elimina deducerea fiscală pentru migranții calificați.
ASML a declarat de asemenea că guvernul nu investește corespunzător în infrastructura din Eindhoven, un hub tech în expansiune, și a criticat infrastructura rutieră, starea rețelei electrice și a locuințelor de aici.
Un sondaj efectuat de Reuters luna aceasta în rândul companiilor tech din Olanda a constatat că mai mult de 10 dintre acestea analizează mutarea operațiunilor lor în afara țării.
Multe companii s-au plâns că după ultimele alegeri parlamentare, câștigate în noiembrie anul trecut de partidul populist condus de Geert Wilders, legislativul adoptă tot mai multe legi fără să analizeze impactul lor pe termen lung.
Pe lângă măsurile anti-imigrație, companiile sunt nemulțumite de o nouă taxă asupra răscumpărării de acțiuni și limitării deducerilor pentru investiții. Mediul de afaceri se plânge și de faptul că politicile statului sunt prea imprevizibile.
Giganții Shell și Unilever și-au mutat deja sediile la Londra după ce guvernul olandez a fost nevoit să renunțe în 2018 la promisiunea de a renunța la impozitul pe dividende.
Deși Mark Rutte asigură interimatul funcției de premier, guvernul său a intrat acum în acțiune în condițiile în care partidele olandeze nu au reușit să ajungă la un acord privind formarea unei coaliții de guvernare.
Geert Wilders a anunțat pe 13 martie că renunță la revendicarea funcției de premier pentru a avansa negocierile. Deocamdată însă impasul continuă.
