Bucureștiul nu are doar 1.600 de imobile cu risc seismic I așa cum reiese din Lista imobilelor expertizate a Primăriei Capitalei, ci aproape 4.000 în pericol de prăbușire în cazul unui seism mare, spun reprezentanții ARCEN, în urma unei analize a stării construcțiilor din zonele protejate ale orașului, parte din proiectul Catalog București.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Trăim într-un oraș în ruină. Există riscul să ne pierdem viața în acest oraș. Starea patrimoniului construit este dramatică", avertizează reprezentanții ARCEN, după inventarierea a 25 de zone protejate în cadrul proiectului Catalog București, scrie News.ro.
"În lista oficială a imobilelelor expertizate tehnic a Primăriei Capitalei sunt 1.600 de imobile cu risc seismic I, pericol de prăbușire. În aceeași listă, încă vreo 2.000 de imobile sunt încadrate în categorii de urgență I, II sau III, dar neîncadrate în clase de risc seismic. Acele 2.000 de clădiri încadrate în categorii de urgență, dar nu și în clase de risc seismic sunt de fapt tot imobile cu risc seismic I. Deci, Bucureștiul oficial nu are doar 1.600 de imobile cu risc seismic I, ci aproape 4.000 în pericol de prăbușire în cazul unui seism mare. Asta, doar oficial", a explicat Edmond Niculușcă, președinte ARCEN, după ce echipa de voluntari (arhitecți și urbaniști) a asociației a cercetat starea construcțiilor din zona protejată a orașului.
Expertizele seismice sunt foarte puține la nivelul întregului București. De fapt, nu se cunoaște această situație a clădirilor care vor cădea în cazul unui cutremur, mai spun ei.
"ARCEN nu face expertize seismice, dar Asociația pentru reducerea riscului seismic, partener în proiectul Catalag București, prin ingineri structuriști, explică unde sunt probleme structurale și indică atenționări pentru o serie de imobile, dar e clar că în 2020 (când se va încheia cartarea celor 98 de imobile din zone protejate, n.r) nu vor fi doar 4.000 de clădiri care reprezintă risc seismic, ci poate 10.000 care au probleme serioase structurale. Și, să fii primarul unui oraș sau să candidezi, având o astfel de statistică, care arată foarte clar că există vreo 10.000 de clădiri cu risc seismic, nu poți să aspiri la funcție fără să vii cu o propunere de soluție", a precizat președintele Asociației.
Potrivit ARCEN, Calea Moșilor, strada tradițională comercială, are în total 113 imobile dintre care construite, fără parcele libere, - 98, iar 32 sunt monumente istorice. 7,8% dintre imobilele din zona protejată Calea Moșilor sunt construite între 1990 și 2000, când nu existau regulamente de zonă protejată. După anul 2000, 6% dintre imobile sunt construite în zona protejată și 15 parcele sunt neconstruite.
Sunt 32 de monumente istorice și 11 propuse spre clasare în această zonă. Respectarea de înălțime în zona protejată Calea Moșilor, neconformă cu regulamentul - 53 sub limita impusă de lege în anul 2000 și peste limita impusă de lege în anul 2000 sunt 22 de imobile.
Normele de aliniere: aliniere neconformă cu regulamentul de zonă protejată - 13 imobile din 113.
La categoriile risc seismic: în clasa I sunt încadrate 5 imobile, 2 imobile - cu risc II, 28 de imobile - categorii de urgență, neîncadrate în risc seismic, dar care riscă să se prăbușească, un imobil expertizat - propus spre demolare, și 52 nu sunt expertizate.
S-a descoperit, conform inventarului, că sunt 27 de clădiri pe Calea Moșilor în pericol de prăbușire a unor elemente decorative, fațade sau întreaga construcție, dintre care 12 sunt monumente istorice și au un grad grav de prăbușire. Zece clădiri și 113 riscă oricând să se probușească, conform datelor culese de ARCEN prin proiectul Catalog București.
