România a avut astfel al treilea cel mai mare volum dintre principalele economii din Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia, și a depășit media înregistrată în primele nouă luni din perioada 2015 - 2019.
Rezultatul vine într-un context mai dificil, cu finanțare mai scumpă și investitori mai atenți la calitatea proprietăților, stabilitatea veniturilor și perspectivele acestora pe termen lung, subliniază consultanții Colliers.
La nivelul celor șase piețe din Europa Centrală și de Est analizate de Colliers - Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Slovacia și Ungaria - investițiile imobiliare au ajuns la aproape 8,8 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului, cu 22% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Din acest total, aproximativ 3,1 miliarde de euro au fost tranzacționate în trimestrul al treilea. Polonia a susținut cea mai mare parte a creșterii, dar și România și Bulgaria au avut rezultate bune. În cazul României, trimestrul trei a fost și mai pregnant, realizând peste jumătate din volumul întregului an.
„Investițiile imobiliare din România au ajuns la aproape 700 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 64% față de perioada similară a anului trecut, marcând cel mai bun rezultat pentru intervalul ianuarie-septembrie din 2020 până în prezent.
Performanța este cu atât mai relevantă cu cât a fost obținută într-un context caracterizat de costuri de finanțare mai ridicate și de o abordare mai selectivă din partea investitorilor. Colliers a fost implicată în aproximativ 60% din volumul tranzacțiilor raportate în primele nouă luni, prin intermediul a șase tranzacții, ceea ce confirmă interesul și disponibilitatea capitalului pentru piața locală.
Indicatorii fundamentali susțin această perspectivă: randamentele prime ale clădirilor de birouri din București se situează încă la un nivel cu aproximativ 150 de puncte de bază peste cele din Varșovia și cu peste 400 de puncte de bază peste rata swap în euro la cinci ani. La nivelul Europei Centrale și de Est, lichiditatea pieței a recâștigat din dinamism, investitorii regionali ajungând să genereze aproape jumătate din volumul total al tranzacțiilor. România se află tot mai mult pe radarul acestora, susținută de randamentele atractive și de potențialul de dezvoltare al pieței locale”, spune Robert Miklo, Partner, Head of Capital Markets at Colliers.
România urcă pe locul al treilea în regiune, după Polonia și Cehia
La nivel regional, Polonia a rămas cea mai mare piață de investiții, cu tranzacții de 4,7 miliarde de euro în primele nouă luni, în creștere cu 81% față de anul trecut și reprezentând 54% din volumul total. Cehia a atras aproape 2,1 miliarde de euro, cu 18% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, urmată de România, cu 691 de milioane de euro. Ungaria a înregistrat 606 milioane de euro, Bulgaria 472 milioane de euro, cel mai bun rezultat pentru primele trei trimestre, iar Slovacia 216 milioane de euro.
Pentru România, comparația cu anii anteriori arată o revenire clară a activității. Volumul investițiilor din primele nouă luni a fost peste media perioadelor similare din 2015-2019, chiar într-un context economic mai dificil și cu mai multă incertitudine politică. Potrivit consultanților Colliers, investitorii se uită tot mai atent la potențialul fiecărei proprietăți și al fiecărui sector, nu doar la evoluțiile economice pe termen scurt. În același timp, tranzacțiile mari pot schimba vizibil rezultatele de la un trimestru la altul, mai ales pe piețele mai mici. De aceea, evoluția pe o perioadă mai lungă este mai relevantă, iar rezultatul României din primele nouă luni confirmă o îmbunătățire față de ultimii ani.
Capitalul regional reprezintă aproape jumătate din investițiile din CEE
În același timp, investitorii din Europa Centrală și de Est au un rol tot mai important în piață, cu achiziții de aproape 4,3 miliarde de euro în primele nouă luni, echivalentul a aproape jumătate din volumul total. Cei mai activi au fost investitorii cehi, cu aproximativ 2,5 miliarde de euro, urmați de cei maghiari, cu 806 milioane de euro, și de cei polonezi, cu aproape 500 de milioane de euro. În 2026, în lipsa unor tranzacții majore, investitorii români au realizat tranzacții de doar aproximativ 140 milioane euro pe piața locală.
Tot mai multe dintre aceste investiții trec granițele piețelor locale. Investitorii cehi și maghiari cumpără proprietăți și în alte țări din Europa Centrală și de Est, iar unele dintre grupurile mai mari s-au extins inclusiv în Germania și Austria, semn că investitorii regionali au ajuns la o dimensiune care le permite să concureze pentru active și în afara țărilor de origine.
Investitorii internaționali rămân, la rândul lor, o prezență importantă în regiune, cu achiziții de aproape 1 miliard de euro realizate de capitalul american, aproximativ 684 de milioane de euro de investitorii israelieni și 622 de milioane de euro de cei germani. Alături de capitalul regional, această diversitate a surselor de investiții contribuie la o piață mai echilibrată și mai puțin dependentă de un singur tip de investitor, observă consultanții Colliers.
În ceea ce privește tipurile de proprietăți, birourile și retailul au atras cele mai mari volume în primele nouă luni, cu aproximativ 2,5 miliarde de euro fiecare, adică 30%, respectiv 29% din total. Sectorul industrial și logistic a atras aproape 1,7 miliarde de euro, iar segmentul rezidențial a depășit 1 miliard de euro. În toate aceste sectoare, investitorii se uită tot mai atent la locație, calitatea chiriașilor, stabilitatea veniturilor și investițiile de care proprietățile vor avea nevoie în anii următori.
În retail, investitorii sunt interesați în continuare de parcurile de retail și de proprietățile cu magazine alimentare, care oferă venituri mai stabile. Centrele comerciale revin și ele în atenție acolo unde prețurile s-au ajustat și există posibilitatea de a le îmbunătăți performanța. Pe piața de birouri sunt preferate clădirile bine amplasate și competitive, iar sectorul industrial și logistic rămâne susținut de investițiile în producție, relocarea activităților mai aproape de piețele europene și nevoia unor lanțuri de aprovizionare mai sigure.
În același timp, piața imobiliară europeană se confruntă cu mai multe presiuni. Cele mai des menționate sunt costurile de construcție și inflația din sector, tensiunile geopolitice și dobânzile ridicate, indicate de 62%, 59% și, respectiv, 57% dintre respondenți. Accesul la finanțare este o problemă mai puțin importantă decât în trecut; provocarea este mai ales dacă o investiție poate genera un randament suficient în actualele condiții de piață.
Randamentele din București rămân peste cele din principalele piețe din regiune
În acest context, Bucureștiul continuă să ofere randamente mai ridicate decât piețe precum Varșovia sau Praga. La finalul trimestrului al treilea, randamentele prime erau de aproximativ 7,5% pentru birouri, 7,75% pentru spațiile industriale și logistice și 7,25% pentru centrele comerciale. Aceste niveluri pot menține România atractivă pentru investitori, însă randamentul este analizat acum împreună cu alte elemente, precum costul finanțării, evoluția chiriilor și riscurile asociate fiecărei investiții.
Finanțarea rămâne disponibilă pentru proprietățile bune și investitorii solizi, însă costul banilor contează mai mult decât în trecut, se arată în raportul Colliers. În aceste condiții, cumpărătorii caută proprietăți care își pot crește veniturile în timp, prin chirii mai mari, indexarea contractelor, atragerea de noi chiriași sau o administrare mai eficientă. Proprietățile a căror valoare depinde în principal de revenirea la o finanțare mai ieftină sunt, în schimb, mai greu de tranzacționat.
Raportul arată și că volumul mai mare de tranzacții din regiune nu a dus la o scădere generală a randamentelor. Investitorii sunt dispuși să cumpere atunci când există perspective clare de creștere a veniturilor și când prețul proprietății poate fi susținut de performanța acesteia pe termen lung.
„Randamentele rămân un avantaj important pentru România, dar investitorii se uită la întreaga imagine: costul finanțării, veniturile pe care le poate genera o proprietate, capitalul necesar pentru ca aceasta să rămână competitivă și uneori caracterul strategic al investiției. Piața este mai selectivă, dar există în continuare apetit pentru proprietăți bune, cu perspective solide pe termen lung”, adaugă Robert Miklo.
Potrivit Colliers, rezultatele din primele nouă luni arată că Europa Centrală și de Est continuă să atragă investiții chiar și într-un context financiar mai dificil, susținută de activitatea tot mai mare a investitorilor din regiune și de interesul pentru proprietăți care pot genera venituri stabile pe termen lung. România se numără printre piețele cu o evoluție bună în 2026, cu un volum al investițiilor clar peste cel din anul precedent. Pentru întregul an, consultanții Colliers estimează că investițiile vor ajunge la aproximativ 12,5 miliarde de euro în cele șase piețe analizate, față de 11,6 miliarde de euro în 2025. Dacă estimarea se confirmă, regiunea va încheia 2026 cu un volum mai mare de tranzacții, chiar în condițiile în care finanțarea rămâne mai scumpă decât în anii în care dobânzile erau foarte scăzute.
Orașele mici și medii oferă noi oportunități de dezvoltare pentru piața de retail
Orașele mici și medii oferă oportunități importante pentru extinderea pieței de retail din România, în condițiile în care doar aproximativ 20% din stocul de spații comerciale moderne se află în localități cu mai puțin de 100.000 de locuitori.
La nivel național, stocul modern de retail a ajuns la 4,93 milioane de metri pătrați, distribuiți în 191 de proiecte cu suprafețe de peste 5.000 de metri pătrați, incluzând centre comerciale, parcuri de retail și galerii comerciale.
Distribuția geografică a spațiilor comerciale evidențiază o piață în care Bucureștiul și marile orașe regionale concentrează cea mai mare parte a stocului existent, dar și oportunități de extindere în localitățile mai mici, unde oferta de spații moderne rămâne limitată.
Bucureștiul deține aproximativ 1,35 milioane de metri pătrați de spații comerciale moderne, în 40 de proiecte, reprezentând 27% din stocul național.
Un volum comparabil, de 1,33 milioane de metri pătrați, este concentrat în 40 de proiecte existente în cele șapte orașe cu populații între 200.000 și 300.000 de locuitori, în timp ce alte zece orașe, cu populații între 100.000 și 200.000 de locuitori, însumează 1,30 milioane de metri pătrați, în 46 de scheme de retail.
În total, cele 18 orașe cu peste 100.000 de locuitori concentrează peste 80% din stocul modern de retail din România.
La polul opus, cele 24 de orașe cu populații între 50.000 și 100.000 de locuitori dispun de aproximativ 768.000 de metri pătrați de spații comerciale moderne, reprezentând 16% din totalul național. Orașele cu mai puțin de 50.000 de locuitori însumează doar 179.300 de metri pătrați, respectiv 3,6% din stoc.
Aceste diferențe indică oportunități pentru dezvoltatori și retaileri de a-și extinde prezența în piețe mai puțin acoperite de proiecte comerciale moderne, în funcție de potențialul de consum și de caracteristicile fiecărei localități.
„Următoarea etapă de dezvoltare a pieței de retail din România va fi definită nu doar de volumul spațiilor comerciale nou livrate, ci și de localizarea acestora și de capacitatea proiectelor de a răspunde cererii locale. Orașele mici și medii oferă oportunități pentru extinderea rețelelor de retail și accesul la noi categorii de consumatori, însă succesul proiectelor va depinde tot mai mult de puterea de cumpărare, accesibilitate și adaptarea mixului de chiriași la nevoile comunităților. Ne așteptăm la o abordare tot mai selectivă din partea dezvoltatorilor, în care dimensionarea corectă a proiectelor și poziționarea lor comercială vor avea un rol esențial”, a spus Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
Perspectivele de dezvoltare ale pieței sunt susținute de un volum important de proiecte programate pentru următorii ani.
Potrivit raportului Romania Marketbeat Retail Q3 2026, în primele nouă luni ale anului au fost livrate aproape 70.000 de metri pătrați de spații comerciale moderne. Ritmul livrărilor a încetinit în trimestrul al treilea, când au fost finalizate doar două parcuri de retail, cu o suprafață cumulată de aproximativ 11.000 de metri pătrați.
La nivel național, peste 500.000 de metri pătrați de spații comerciale se află în prezent în construcție sau în diferite etape de planificare, cu finalizare estimată până în 2029.
Acest volum confirmă interesul dezvoltatorilor pentru piața locală, într-un context în care alegerea amplasamentelor și adaptarea proiectelor la specificul fiecărei zone devin tot mai importante.
Interesul pentru sectorul de retail se reflectă și în activitatea investițională. În primele nouă luni ale anului 2026, tranzacțiile cu proprietăți comerciale au totalizat aproximativ 375 de milioane de euro, reprezentând aproape 67% din volumul investițiilor în active imobiliare generatoare de venit din România.
Una dintre cele mai importante tranzacții ale trimestrului al treilea a fost achiziția de către AFI Europe a unui portofoliu de șase proprietăți comerciale de la MAS RE - Prime Kapital, pentru aproximativ 281,8 milioane de euro.
Portofoliul, cu o suprafață totală de 125.500 de metri pătrați, include Prahova Value Centre, Zalău Value Centre, Baia Mare Value Centre, Roman Value Centre, Sepsi Value Centre și Bârlad Value Centre. Distribuția acestor proprietăți evidențiază prezența unor active comerciale importante și în afara marilor centre regionale.
Piața spațiilor comerciale își continuă dezvoltarea într-un context macroeconomic caracterizat de încetinirea consumului și persistența presiunilor inflaționiste.
În trimestrul al treilea, economia României s-a contractat cu 0,8% față de perioada similară a anului precedent, inflația a ajuns la 6,8%, iar vânzările de retail au scăzut cu 3,9% în ritm anual.
Cu toate acestea, chiriile prime au rămas relativ stabile în trimestrul al treilea, menținându-se la nivelurile înregistrate în perioadele precedente.
În București, chiria de referință pentru spațiile comerciale stradale de pe Calea Victoriei și din marile centre comerciale se situează la 90 de euro/mp/lună. În principalele orașe regionale, chiriile pentru spații comerciale de 100-200 mp, amplasate la parterul centrelor comerciale dominante, variază între 50 și 65 de euro/mp/lună.
Pe de altă part, piața industrială și logistică din România a încetinit în 2026, după anul record 2025. În primele nouă luni, tranzacțiile de închiriere raportate public au ajuns la aproximativ 450.000 de metri pătrați, cu circa 30% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
București - Ilfov concentrează aproape 60% din volumul total, însă dezvoltarea infrastructurii începe să schimbe harta cererii, atât în jurul Capitalei, cât și în alte regiuni ale țării.
Chiar și în acest context, activitatea rămâne solidă raportat la ultimii ani, cu un volum apropiat de media ultimului deceniu pentru primele trei trimestre și cu peste 40% peste media din 2017 - 2019.
2026 este mai degrabă un an de prudență și decizii mai lente decât unul care marchează o schimbare de direcție a pieței.
„Trebuie să ținem cont că ne raportăm la 2025, care a fost un an record pentru România, cu aproape un milion de metri pătrați de tranzacții de închiriere raportate.
Era firesc ca ritmul să fie mai temperat în 2026. Interesul pentru România rămâne, atât pentru producție, cât și pentru logistică, însă companiile sunt mai prudente în contextul internațional actual, iar procesul de decizie durează mai mult.
Vedem în continuare proiecte și intenții de extindere, dar unele dintre ele au nevoie de mai mult timp până se concretizează”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
Infrastructura schimbă harta cererii logistice
București - Ilfov a generat aproximativ 265.000 de metri pătrați de tranzacții în primele nouă luni, aproape 60% din volumul național.
Față de aceeași perioadă din 2025, când în regiunea Capitalei au fost tranzacționați aproximativ 448.000 de metri pătrați, volumul a scăzut cu circa 41%. În restul țării, evoluția a fost mult mai stabilă, de la aproximativ 204.000 de metri pătrați în primele nouă luni din 2025 la circa 186.000 de metri pătrați în acest an, o scădere de mai puțin de 10%.
Piața din afara Capitalei s-a dovedit astfel mai rezilientă, chiar dacă o parte importantă a proiectelor mari livrate sau aflate în construcție este concentrată în prezent în jurul Bucureștiului.
Infrastructura începe să influențeze tot mai clar și harta cererii.Trei dintre cele mai mari cinci tranzacții din București–Ilfov au fost încheiate în zone care până recent aveau o prezență mai redusă pe piața logistică, una în VGP Park Bucharest A2, în estul Capitalei, și două în CTPark Bucharest South.
Finalizarea segmentelor sudice ale A0 și accesul mai bun la forța de muncă au crescut interesul pentru aceste zone, după o perioadă în care vestul și, mai recent, nordul Bucureștiului au atras cea mai mare parte a dezvoltărilor.
Se estimează că infrastructura nouă va avea un efect similar și în alte regiuni ale țării. Moldova se numără printre zonele cu potențial de creștere în următorii ani, pe măsură ce proiectele mari de infrastructură avansează.
Evoluția din România se înscrie într-un context european de reechilibrare a pieței industriale și logistice, după anii de creștere puternică de după pandemie.
La nivel regional, volumul închirierilor și-a revenit față de minimul din 2024, dar rămâne sub media ultimilor cinci ani. În același timp, procesul de negociere durează mai mult, pe fondul costurilor mai ridicate de construcție și amenajare, al nevoii de mai multă flexibilitate și al cerințelor legate de sustenabilitate.
Cu toate acestea, la jumătatea anului, 54% dintre piețele analizate de Colliers în raportul „EMEA Industrial & Logistics Hubs Snapshot H1 2026”, publicat recent, înregistrau o creștere a volumului de închirieri calculat pe ultimele 12 luni, ceea ce arată că evoluțiile diferă semnificativ de la o piață la alta.
Stocul modern trece de 8,3 milioane de metri pătrați, iar chiriile rămân stabile
Pe partea de ofertă, în trimestrul al treilea au fost livrați aproape 80.000 de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne. Astfel, livrările din primele nouă luni au depășit 300.000 de metri pătrați, iar stocul total închiriabil a trecut de 8,3 milioane de metri pătrați.
Printre cele mai mari proiecte livrate în acest an se numără depozitul de 56.000 de metri pătrați construit de CTP în vestul Bucureștiului pentru LPP și proiectul de aproximativ 46.000 de metri pătrați dezvoltat de VGP la nord de Capitală. Alte proiecte de dimensiuni similare urmează să fie livrate în următoarele două-trei trimestre.
O parte importantă a noii oferte care va intra pe piață în 2026 și la începutul lui 2027 este concentrată în jurul Bucureștiului, în special ca urmare a unor proiecte de mari dimensiuni. Consultanții Colliers consideră însă că această concentrare este una conjuncturală, iar pe termen mai lung piețele din afara Capitalei au premise să crească mai rapid, susținute de infrastructură și de accesul la forță de muncă.
Chiriile au rămas în mare parte stabile. Pentru un proiect built-to-suit bine amplasat, de aproximativ 5.000 de metri pătrați, chiria prime se menține între 4,5 și 5 euro pe metru pătrat pe lună. În prezent, însă, tranzacțiile tind să se încheie mai aproape de limita inferioară a intervalului. Competiția mai mare între proprietari, contextul economic internațional și apariția unor spații disponibile pentru subînchiriere le oferă chiriașilor mai multă putere de negociere.
O parte dintre aceste spații au fost închiriate anterior de operatori logistici sau companii din retail pentru a avea o rezervă de capacitate în cazul unei reveniri mai puternice a consumului.
Cum această revenire nu s-a produs în ritmul anticipat, unele companii încearcă acum să subînchirieze suprafețele neutilizate, uneori la chirii sub nivelul proiectelor noi. În același timp, costurile de construcție, care au crescut cu peste 10% în ultimul an, limitează posibilitatea unor reduceri mai ample ale chiriilor. Rata de neocupare rămâne sub 10% în majoritatea zonelor, iar companiile care caută peste aproximativ 10.000 de metri pătrați într-o anumită locație vor avea, de regulă, nevoie de o soluție built-to-suit.
Piața din România evoluează într-un context european relativ echilibrat. La nivel EMEA, rata de neocupare s-a menținut la 5,8% în trimestrul al doilea, după mai mult de un an în care a rămas ușor sub 6%. În același timp, ritmul dezvoltărilor a încetinit, ceea ce reduce riscul unei supraoferte. Datele regionale confirmă această tendință. La jumătatea anului, indicele Colliers pentru suprafețele industriale și logistice aflate în construcție era cu 16,5% sub nivelul de anul trecut, iar cel al livrărilor cu 15,1% mai redus.
Și creșterea chiriilor prime s-a temperat, indicele regional fiind cu 3,6% peste nivelul de anul trecut la finalul trimestrului al doilea, față de o creștere anuală de 6,1% cu un an înainte. Pentru următoarele 12 luni, 70% dintre piețele analizate de Colliers anticipează chirii în mare parte stabile. Apar totodată primele semnale că rata de neocupare se apropie de un punct de inflexiune. 36% dintre piețe estimează o scădere a spațiilor vacante în următoarele 12 luni, în timp ce doar 12% anticipează o creștere, față de 21% în urmă cu șase luni.
Consumul se stabilizează, iar investițiile în producție susțin perspectivele pentru 2027
Pe termen scurt, consumul intern rămâne un factor important pentru cererea de spații logistice. Scăderea cheltuielilor populației în 2025 și la începutul acestui an i-a făcut pe retaileri și pe operatorii logistici mai prudenți în privința extinderilor. Datele recente arată însă o stabilizare, iar în august vânzările de produse nealimentare au revenit pe creștere față de anul anterior, pentru prima dată după mai bine de un an.
În industrie, România continuă să beneficieze de relocarea unor activități de producție către piețe mai competitive din punct de vedere al costurilor, chiar dacă dificultățile din sectorul auto influențează imaginea generală. Producția a devenit tot mai importantă în structura cererii de spații industriale și logistice, reprezentând aproximativ 28% din volumul cererii în prima jumătate a anului și confirmându-se astfel ca unul dintre principalele motoare ale pieței. Înacelași interval, investițiile în utilaje și echipamente au crescut cu peste 18% în termeni de volum, un semnal că sunt în derulare investiții noi în capacități de producție.
„Cât timp incertitudinile externe se mențin, este posibil să mai vedem câteva trimestre cu un ritm apropiat de cel din 2026. Evoluția de până acum reflectă mai degrabă o normalizare după anul record 2025, cu o selecție mai atentă a proiectelor și decizii mai lente, decât o schimbare structurală a pieței. Pe plan intern apar însă semnale mai bune. Consumul începe să se stabilizeze, iar investițiile în producție continuă.
România rămâne pe lista companiilor care analizează relocarea sau readucerea unor activități de producție mai aproape de piețele europene, iar infrastructura nouă deschide treptat și alte zone pentru investiții industriale și logistice. În aceste condiții, perspectivele pe termen lung rămân bune, iar 2027 ar putea fi un an mai activ”, adaugă Victor Coșconel.
La nivel european, Colliers anticipează de asemenea o evoluție pozitivă pe termen mediu. Numărul mai redus de proiecte noi aflate în dezvoltare, rata de neocupare încă moderată și cererea pentru spații moderne susțin piața. În unele țări, producția avansată, nevoia unor lanțuri de aprovizionare mai sigure și investițiile din industria de apărare generează deja cerere suplimentară, în timp ce investitorii devin mai atenți la alegerea locațiilor și a activelor.





















