Liber la expropriere în centrul Bucureștiului. Spațiul verde din fața Librăriei Cărturești ar putea fi preluat de Primărie, proprietarul a cerut 5 milioane de euro

Consiliul local Sector 1 cere Consiliului General să exproprieze spațiul verde, cu o suprafață de 510 mp, aflat pe bd. Magheru 16,  potrivit unui proiect adoptat joi de autoritatea locală. Spațiul este în fața Librăriei Cărturești și alături de fostul cinematograf Patria, de pe bulevard.

CITEȘTE ȘI Mii de angajați concediați din cauza AI în una dintre cele mai mari bănci din lume. Barclays va folosi tot mai mult inteligența artificială

Valoarea spațiului din bd Magheru 16 este estimată de Primăria Sectorului 1, după grila notarială, este de 966 euro/mp, la circa jumătate de milion de euro. Proprietarul, persoană fizică, însă a cerut 10.000 de euro/mp, adică circa 5 milioane de euro, scrie Hotnews.ro.

Primăria Sectorului 1 vrea să amenajeze acolo un spațiu verde public, cu acces nelimitat, astfel că a propus exproprierea, proiectul fiind votat joi de Consiliul Local Sector 1 cu 19 voturi pentru și 6 abțineri. 

Andrei Cristian Nicolăescu, consilier local USR, a intervenit în ședință.

„De ce este nevoie de exproprierea acestui teren care este spațiu verde, dacă nu poate fi construit nimic pe el? Amenajarea ar costa 110.000 lei. Acest teren va fi expropriat la valoarea din grila notarială, ce se întâmplă dacă proprietarul  va da în judecată Primăria și obține o sumă mult mai mare? Este un câștig pentru comunitate această expropriere, pentru două bănci și o alee? De ce nu continuati cu amenzile dacă nu îngrijește terenul?”, a spus Nicolăescu.

Cristian Andrei Tudose, consilier local PSD, a afirmat că proiectul este bine-venit în situația în care Primăria Capitalei a demarat proiectul de regenerare urbană a bd. Magheru. 

CITEȘTE ȘI Altex anunță reduceri înainte de Black Friday

„Suntem în situația în care primarul general și primarul de Sector încearcă să dea o altă față zonei. Nimeni nu a spus că vom plăti cât cere proprietarul. Nu se va plăti un leu în plus față de grila notarială. Terenul rămâne în patrimoniul Sectorului 1, nu pleacă nimeni cu el acasă”, a declarat Tudose. 

Primarul Sectorului 1, George Cristian Tuță, a afirmat  că legea obligă autoritățile locale să exproprieze spațiile verzi retrocedate.

„Nu e normal ca în centrul Capitalei să avem paragină. Soluția cu amenda nu funcționează. Este decizia dumneavoastră. Peste tot este o luptă de a salva spațiile verzi și dumneavoastră vă întrebați de ce-l cumpărăm. Ca să-l îngrijim, să fie spațiu public cu acces nelimitat. Legea spațiilor verzi  spune că suntem obligați să expropriem ce este spațiu verde, fiindcă spațiile verzi sunt cu acces public”, a răspuns Tuță. 

Exproprierea trebuie aprobată și de Consiliul General. Dacă primește undă verde, banii de expropriere vor fi plătiți de Primăria Sectorului 1. Amenajarea spațiului verde va costa circa 150.000 lei. 

Primăria Sectorului 1 a încercat întâi să cumpere terenul, însă proprietarul a cerut prea mult.

CITEȘTE ȘI CEC Bank extinde oferta de servicii digitale disponibile direct din aplicația de Mobile Banking și lansează serviciile de top-up cartele telefonice și de achiziție vouchere cadou

„În cadrul ședințelor derulate în cadrul Comisiei mixte pentru achiziționarea terenurilor, s-au purtat discuții privind oportunitatea achiziționării terenului, sens în care proprietarul terenului a fost invitat pentru a prezenta membrilor Comisiei date și documente din care să rezulte situația juridică a imobilului. În cadrul întâlnirii preliminare cu proprietarul terenului, a fost evidențiat caracterul de unicitate al acestuia, atât prin poziția sa de amplasare dar și prin raportare la prețul actual de aproximativ 10.000 euro/mp de care proprietarul acestuia se prevalează”, se arată în anexele hotărârii de Consiliu Local adoptate.

Această estimare are la bază o expertiză tehnică din anul 1996 la care proprietarul terenului a făcut trimitere, plasând imobilul, la cel moment, la o valoare de piață de aproximativ 628.000 USD.

„Estimarea prețului actual a proprietarului terenului a condus la votul unanim al membrilor Comisiei de a fi inițiate demersurile în vederea obținerii terenului prin exproprierea acestuia pentru cauză de utilitate publică, raportat la faptul că pretenția prezentată de [numele este anonimizat] este vădit disproporționată față de valoarea reală a terenului”, se arată în document. 

Procedura de expropriere presupune elaborarea unei expertize care să stabilească prețul exact, apoi proprietarului i se consemnează în cont suma respectivă. Dacă este nemulțumit de suma primită, se poate adresa instanței pentru a cere mai mult, dar terenul este expropriat, iar situația se reglează ulterior. 

Ciprian Ciucu anunța pe 22 martie că, în timpul unei vizite de lucru pe Bulevardul Magheru, s-a oprit la terenul viran de la numărul 16.

Adică la acel teren nefolosit, pe care iarba și arbuștii sunt tunși arareori și pe care, până nu demult, mai parcau și mașini.

O suprafață de 510 metri pătrați, neîngrădită, cu aer de abandon, chiar în centrul Capitalei.

CITEȘTE ȘI Koramic își extinde strategia rezidențială în România: calitatea execuției și valoarea pe termen lung, în centrul dezvoltării. Sunrise Homes, proiect de referință

„Este teren privat! Un jmecher a pus, Dumnezeu știe cum, mâna pe el. Terenul a aparținut blocului de lângă.

Directorul ALPAB mi-a spus că la un moment dat a intrat cu muncitorii și l-a curățat. Jmecherul i-a făcut plângeri penale pentru violare de proprietate. Iar arhitectul-șef mi-a spus că a depus de vreo 10 ori cerere să i se emită certificat de urbanism: vrea și el să construiască un bloculeț. Acolo, în fața clădirii-monument”, scria Ciucu pe rețelele de socializare.

Tot atunci, primarul general anunța că primarul Sectorului 1, George Tuță, i-a promis că va expropria terenul.

De fapt – la momentul în care Ciucu posta – primăria lui George Tuță explorase déjà posibilitatea de a cumpăra terenul de la proprietar.

Ce s-a întâmplat între timp - în ultimele 7 luni – vă spunem astăzi.

Al cui este terenul și cum a ajuns în proprietate privată

Potrivit extrasului de carte funciară consultat de București.ro, terenul respectiv, din fața Cărturești Verona, îi aparține lui Petru-Alexandru Cioponea.

Suprafața fusese naționalizată în perioada comunistă.

În 2001, prin Dispoziția nr. 120/2001 a Primăriei Capitalei, terenul a fost restituit către patru personae:  Andrei Gheorghe, Gheorghe Alexandra-Rodica, Mihalache Andrei și Săvărache Alexandrina.

CITEȘTE ȘI SURPRIZĂ Frații Pavăl (Dedeman) cumpără o parte dintr-o fostă platformă industrială. Pot construi sute de apartamente sau un parc de retail pe o parte din fosta platformă ICMA

Aceștia sunt beneficiarii retrocedării, potrivit înscrierilor din cartea funciară.

Situația juridică a terenului a continuat însă să fie disputată.

Ulterior, Mircea Dumitrescu a cumpărat drepturi litigioase de la beneficiarii retrocedării și a ajuns să dețină terenul.

În 2015, suprafața a fost vândută lui Petru-Alexandru Cioponea, care figurează și în prezent ca proprietar în cartea funciară.

Prin reglementările urbanistice aprobate prin Hotărârea Consiliului General nr. 279/2000, terenul fusese încadrat ca spațiu verde.

Din procesul-verbal al ședinței Consiliului General din 29 februarie 2016 reiese că Petru-Alexandru Cioponea, prin avocat, a formulat o plângere prealabilă împotriva acestei reglementări.

Acesta contesta încadrarea urbanistică a terenului și invoca faptul că, în documentațiile din 2009, suprafața figura cu mențiunea „clădiri nou construite, șantier în lucru”.

Potrivit lui Ciprian Ciucu, la Primăria Capitalei au fost depuse în repetate rânduri cereri pentru emiterea unui certificat de urbanism, în perspectiva construirii unui bloc pe terenul respectiv.

Certificatul de urbanism este documentul prin care proprietarul poate afla ce reglementări urbanistice se aplică terenului său și în ce condiții ar putea construi. Emiterea certificatului nu conferă, în sine, dreptul de a începe lucrările.

Dar el poate fi un prim pas spre obținerea unei autorizații.

CITEȘTE ȘI Domnul Pensionescu îi ajută pe români să înțeleagă totul despre pensia privată. APAPR lansează un asistent AI fără să solicite date personale

Între timp, Cioponea a deschis și acțiuni în instanță împotriva lui Ciprian Ciucu, (mai multe detalii, pe portalul Judecătoriei Sectorului 1) a Primăriei Sectorului 1 și a Poliției Locale Sector 1, inclusiv pentru contestarea unor amenzi aplicate în martie și septembrie 2026.

Niciunul dintre aceste litigii nu avea, încă, termen de judecată, la momentul publicării acestui articol.

În prezent, terenul pe care acesta îl deține pe Magheru 16 se află în zona construită protejată nr. 4 – Magheru-Brătianu, care are grad maxim de protecție.

Ce s-a întâmplat în cele șapte luni de la promisiunea exproprierii

Cum nici Primăria Capitalei, nici Primăria Sectorului 1 nu au mai comunicat public despre expropriere, pe 18 august am solicitat ambelor instituții informații, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

După aproximativ o lună, Primăria Sectorului 1 ne-a transmis că nu are înregistrate demersuri privind exproprierea terenului și că procedura propriu-zisă nu intră în competența sa.

„La nivelul instituției noastre nu sunt înregistrate informații sau demersuri cu privire la eventuale proceduri de expropriere derulate la nivelul Municipiului București pentru terenul la care faceți referire.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (2)^1 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în cazul obiectivelor de interes local, calitatea de expropriator revine municipiilor, orașelor și comunelor, în speță autorității competente de la nivelul Municipiului București.

Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1 nu a inițiat și nu a solicitat promovarea vreunei propuneri sau a unui proiect de investiții care să vizeze terenul menționat.

În consecință, procedurile și actele aferente unei eventuale exproprieri nu intră în sfera de competență a instituției noastre, motiv pentru care nu deținem date sau documente referitoare la astfel de demersuri”, a transmis Primăria Sectorului 1, la solicitarea București.ro.

Ulterior, instituția a revenit cu o completare a răspunsului, în care a detaliat temeiul juridic potrivit căruia Municipiul București are calitatea de expropriator.

CITEȘTE ȘI FOTO&VIDEO Orange vinde în România celebrul Palat al Telefoanelor. Anterior era ofertat și pe OLX

Primăria Sectorului 1 a explicat că expropriatorul trebuie să aprobe inclusiv amplasamentul, sursa de finanțare, declanșarea procedurii, lista proprietarilor și cuantumul despăgubirilor estimate.

Cu alte cuvinte, decizia de expropriere aparține administrației Capitalei.

Dar asta nu înseamnă că – așa cum lasă răspunsul instituției să se înțeleagă - Sectorul 1 nu putea solicita declanșarea procedurii sau nu putea propune finanțarea acesteia.

În ședința de joi, 22 octombrie, va propune ambele măsuri.

Proprietarul estimează terenul la 5,1 milioane de euro. Cât ar da Sectorul 1

Documentele de București.ro arată că administrația Sectorului 1 discutase posibilitatea cumpărării terenului încă din luna martie, înainte de anunțul public al lui Ciprian Ciucu.

Pe 10 martie 2026, comisia pentru achiziționarea de imobile din cadrul administrației de sector a discutat despre terenul din fața Cărturești Verona.

Ulterior, au avut loc discuții și cu proprietarul.

Într-o adresă din 14 octombrie 2026, un raport al comisiei arăta faptul că Petru-Alexandru Cioponea a invocat caracterul unic al amplasamentului.

Proprietarul a avansat o valoare de aproximativ 10.000 de euro pe metrul pătrat.

Pentru întreaga suprafață de 510 metri pătrați, asta ar însemna 5,1 milioane de euro.

Cioponea a invocat și faptul că, în anul 1996, terenul ar fi fost evaluat la aproximativ 628.000 de dolari.

Membrii comisiei au apreciat că achiziționarea terenului ar permite transformarea lui într-un spațiu verde public, cu acces nelimitat.

Administrația Sectorului 1 lucrează însă cu o estimare mult mai mică: 966 de euro pe metrul pătrat, calculată pe baza valorilor orientative din grila notarială.

Adică 492.660 de euro pentru întregul teren.

Diferența dintre valoarea avansată de proprietar și estimarea administrației este de peste zece ori.

Aceasta din urmă nu reprezintă însă despăgubirea definitivă pentru expropriere.

CITEȘTE ȘI Piața industrială și logistică încetinește după un an record, dar rămâne peste nivelurile prepandemice

Potrivit documentelor Primăriei Sectorului 1, valoarea finală va fi stabilită ulterior, printr-un raport de evaluare, și poate fi diferită de estimarea inițială.

Sectorul 1 cere exproprierea. Și propune să plătească despăgubirile

Pe 14 octombrie, Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului din cadrul Primăriei Sectorului 1 a transmis o solicitare pentru inițierea demersurilor de expropriere.

Direcția susține că terenul ar putea fi amenajat ca spațiu verde public, cu acces liber, și că această soluție ar contribui la îmbunătățirea calității mediului urban.

Ulterior, administrația de sector a pregătit un proiect de hotărâre care figurează pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Sector 1 de joi, 22 octombrie.

Prin acest proiect, Sectorul 1 solicită Consiliului General al Municipiului București să adopte o hotărâre pentru aprobarea declanșării procedurii de expropriere a terenului de pe Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 16.

Scopul declarat este extinderea suprafeței de spațiu verde public și asigurarea întreținerii corespunzătoare a acesteia.

Există însă și un detaliu important.

În ciuda faptului că, în răspunsurile transmise anterior București.ro, Primăria Sectorului 1 a insistat că exproprierea intră în competența Municipiului București și că tot acesta ar trebui să suporte și costurile, administrația de sector propune acum să suporte din propriul buget despăgubirile.

Articolul 3 alineatul (2) din proiectul de hotărâre prevede clar:

„Sumele necesare plății despăgubirilor se asigură din bugetul local al Sectorului 1 al Municipiului București, în condițiile legii”.

Cât ar costa amenajarea spațiului verde

Exproprierea nu este singura cheltuială avută în vedere de Primăria Sectorului 1.

În raportul de specialitate al arhitectului-șef se menționează și o estimare de 153.000 de lei pentru amenajarea terenului.

Intervențiile avute în vedere includ plantarea de arbori și arbuști ornamentali, montarea mobilierului urban și realizarea unor alei pietonale cu piatră decorativă.

CITEȘTE ȘI FOTO Miliardarul din Zara, Amancio Ortega, cumpără o clădire emblematică în Chicago

În documentele de fundamentare se arată și că proiectul urmărește modificarea reglementărilor urbanistice aplicabile terenului, astfel încât acesta să poată fi încadrat ca spațiu verde amenajat, neconstruibil.

Prin urmare, chiar dacă exproprierea va fi aprobată și finalizată, transformarea terenului în spațiu verde public presupune și parcurgerea etapelor urbanistice și administrative necesare.

La 7 luni de la promisiunea făcută de George Tuță, terenul de pe Magheru 16 este în continuare proprietate privată.

Consiliul Local Sector 1 urmează să decidă dacă solicită oficial administrației Capitalei declanșarea exproprierii și dacă își asumă finanțarea despăgubirilor.

Ulterior, va fi nevoie ca Primăria Generală să întocmească un proiect în vedere demarării exproprierii. Acest proiect trebuie pus pe ordinea de zi și adoptat de Consiliul General. Și abia după ce proiectul va intra în vigoare, lucrurile se vor pune în mișcare.

Există și posibilitatea ca proprietarul să lupte în instanță pentru a-și păstra terenul.

Deocamdată, cei 510 metri pătrați din centrul Bucureștiului rămân în aceeași situație: un teren privat, neamenajat, pe care administrația vrea, în continuare, să-l recupereze. Nu știm nici cu ce costuri. Și nici când.

CITEȘTE ȘI Astorium Nest intră în portofoliul North Bucharest Investments, ca parte a strategiei de diversificare a portofoliului

La începutul anului 2021, Profit.ro anunța în premieră că proprietarul spațiului verde din București din fața librăriei Cărturești, de la intersecția străzii Verona cu Bulevardul Magheru, situat între fostul cinematograf Patria și blocul ce găzduiește Teatrul Nottara, care voia să construiască pe teren un bloc cu 7 etaje, însă nu a primit aprobările legale din partea Primăriei Capitalei, caz relatat pe larg de Profit.ro, a solicitat o nouă autorizație, pentru o altă lucrare.

El a explicat că, în acest fel, va fi reconstituit "țesutul urban" istoric al zonei, subsolul fiind chiar cel original al clădirii care se aflase anterior pe teren, construită în 1900 și demolată în 1962, subsol scos la lumină în 2018 în urma unor săpături efectuate pentru instalarea unui branșament de apă.

Astfel, proprietarul terenului a cerut Primăriei Municipiului București (PMB) un certificat de urbanism "în vederea autorizării unor lucrări de reconstituire a țesutului urban și consolidării subsolului clădirii cu destinație mixtă regim S+D+P+I+M existentă anterior pe respectivul teren și lucrări de împrejmuire a terenului", potrivit unui document oficial analizat atunci de Profit.ro.

După ce Primăria i-a cerut precizări cu privire la solicitare, acesta a transmis instituției că "intenționează să obțină autorizare pentru reconstituirea țesutului urban prin consolidarea subsolului existent cu reconstruirea construcției mixte în regim S+D+P+I+M cu împrejmuire".

Potrivit sursei citate, fundația respectivei clădiri, precum și un subsol de circa 300 mp, au fost descoperite pe terenul spațiu verde din fața Cărturești în toamna anului 2018, cu ocazia săpăturilor efectuate pentru instalarea unui branșament de apă.

Proprietarul a arătat, astfel, că are în vedere efectuarea de lucrări la o clădire deja existentă pe teren și nu edificarea uneia noi, astfel că interdicția de construire pe spațiul verde nu ar trebui să i se aplice.

Municipalitatea i-a eliberat proprietarului certificat de urbanism, însă în document se preciza că acesta nu poate fi utilizat pentru lucrările de construcție menționate. În replică, proprietarul a dat Primăria în judecată cerând anularea certificatului și emiterea unuia nou, care să permită lucrările.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV EXIT din România după 10 ani. Al treilea cel mai mare fond suveran din lume, China Investment Corporation, iese de pe piață. Vinde Logicor România, cu proprietăți de 260 milioane euro. Tocmai a plecat și din Ungaria

El a arătat că lucrările de consolidare reprezintă o obligație legală a sa, indicând hotărârea CGMB potrivit căreia "proprietarii, persoane fizice sau juridice și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra clădirilor au obligația să asigure efectuarea lucrărilor de reparații curente, întreținere, consolidare si, după caz, reabilitarea energetică a anvelopei și/sau a acoperișului".

În replică, Primăria a depus întâmpinare în care a arătat, printre altele, că, "(...) în fapt, se solicită reconstruirea țesutului urban existent în perioada interbelică, țesut urban ce a suferit modificări ireversibile în cei circa 90 de ani scurși până în prezent, interval de timp în care țesutul urban al Municipiului București a fost reglementat legal prin diverse documentații de urbanism (studii de sistematizare), documentațiile aplicabile în prezent fiind PUG al Municipiului București aprobat prin HCGMB nr. 269/2000 și raportat strict la imobilul in discuție", ce are statut de spațiu verde, deci nu se poate construi nimic pe el.

Instituția a amintit și că a câștigat definitiv procesul prezentat anterior de Profit.ro prin care proprietarul cerea ca Primăria să fie obligată să îi emită certificat de urbanism prin care să i se permită să construiască un bloc cu 7 etaje pe terenul cu statut de spațiu verde.

Reclamantul a răspuns că țesutul urban al zonei a fost modificat doar în 1961, la demolarea fostei clădiri de pe teren, pe care a caracterizat-o drept "abuzivă", fiind "determinată nu de necesități de ordin urbanistic ale zonei <moderniste>, în care această construcție se integrase de multă vreme, ci urmare a unui studiu ce viza lărgirea străzii Pictor Verona la o lățime de 50 metri, un proiect abandonat".

"(Reclamantul – n.r.) a arătat că este adevărat că, în perioada postbelică, țesutul urban a fost reglementat prin diverse documentații de urbanism, pârâtul (Primăria – n.r.) omițând însă să amintească că, în anul 1996, o astfel de reglementare îmbrăca forma unui plan urbanistic de detaliu ce aproba edificarea pe acest amplasament a unui imobil nou cu funcțiune comercială (...), însă dreptul de a restaura, repara ori consolida construcția ce a aparținut autorilor mei, pe amprenta acesteia, nu a fost restrâns, iar interdicțiile urbanistice ce țin de încadrarea în categoria spațiilor verzi a imobilului pot avea efecte doar în raport cu edificarea unor construcții noi, ce depășesc amprenta construcției existente", se relatează în document.

CITEȘTE ȘI Bucureștiul pierde în fața orașelor regionale. A atras mult sub potențial din investițiile imobiliare comerciale din România

Instanța de judecată nu a acceptat argumentele proprietarului, acesta pierzând procesul în primă instanță, dar având acum posibilitatea de a face apel. "(...) reconstituirea țesutului urban existent în perioadă interbelică (...) nu este posibilă nici faptic, nici legal, față de modificările suferite de zona respectivă de-a lungul perioadei de timp indicate. (...) reclamantul nu are dreptul de edifica pe acest teren, care este inclus în categoria <spații plantate cu grad mare de protecție – conservare obligatorie>, niciun fel de construcție, atât față de situația sa de spațiu verde, cât și față de situarea acestuia în zona de protecție a monumentelor istorice", se statuează în motivarea deciziei judecătorești.

Înainte de naționalizarea din 1950, terenul de pe Magheru nr. 16 din fața Cărturești, care la acea dată avea și o construcție ridicată, a aparținut afaceriștilor bucureșteni Adolf și Jean Hadraski. Aceștia l-au vândut unui alt proprietar înainte de naționalizare.

Moștenitorii acestuia din urmă au obținut retrocedarea în natură a imobilului, de pe care fusese demolată între timp construcția, în anul 2001. Restituirea a fost efectuată printr-o dispoziție în acest sens a primarului general de atunci, Traian Băsescu.

Actualul proprietar a cumpărat terenul spațiu verde în octombrie 2015. Din 2007 și până în august 2015, pe teren a fost instalată o lucrare artistică de dimensiuni mari intitulată "Arca lui Noe", realizată de sculptorul Virgil Scripcariu. Librăria Cărturești și Fundația Cărturești spun că, în 2007, terenul respectiv figura în documentațiile urbanistice oficiale ca aparținând domeniului public al administrației locale și că lângă lucrare a fost montat un panou pe care se menționa că imobilul este spațiu amenajat și administrat de către PMB prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB) București.

În plus, firma și fundația au afirmat că, la acel moment, terenul era un spațiu verde neîngrădit, "neexistând vreun element din care să rezulte că imobilul este proprietate privată". La rândul său, ALPAB a arătat că terenul respectiv "se afla amplasat în vecinătatea zonelor administrate de către ALPAB, motiv pentru care a intervenit ocazional doar cu acțiuni de igienizare și salubrizare pentru a nu crea disconfort locuitorilor și vizitatorilor care tranzitează zona respectivă, în timp ce amplasarea lucrării de sculptură a fost realizată de către librăria Cărturești".

În decembrie 2015, proprietarul terenului l-a dat în judecată pe sculptor, alături de firmă și de fundație, și a cerut ca aceștia să fie obligați să îi plătească "contravaloarea lipsei de folosință a imobilului pentru ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii", cu argumentul că vânzătorul de la care a cumpărat terenul i-a cedat prin contract și "toate drepturile ce rezultă din lipsirea de folosință prezentă, trecută sau viitoare asupra imobilului". 

"(Pârâții – n.r.) au apreciat că, potrivit planșelor ce fac parte din Planul Urbanistic Zonal pentru perioada 2005-2010, terenul se afla în domeniul public al administrației locale, iar reclamantul nu a adus la cunoștință faptul că este proprietarul imobilului. În plus, pârâții au menționat că (...) regimul de construcții aferente este restrictiv, astfel încât singurul interes al reclamantului ar consta în posibilitatea exproprierii terenului de către autoritățile publice", se susține în documentele procesului.

Prima instanță le-a dat câștig de cauză pârâților, arătând că "având în vedere că lucrarea fusese ridicată înainte de încheierea contractului de vânzare, rezultă că, în timpul în care reclamantul era proprietarul terenului, nu a existat o conduită provenită din partea pârâților care să constituie o faptă ilicită" și că "reclamantul nu este îndreptățit la obținerea contravalorii lipsei de folosință pe o perioadă de 3 ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată deoarece în persoana sa nu a fost cauzat niciun prejudiciu, motiv pentru care nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, iar clauza 4.1 (din contractul de vânzare a terenului – n.r.) referitoare la transferul drepturilor vânzătorului rezultate din lipsirea de folosință nu individualizează creanța cedată, astfel încât reclamantul nu se poate prevala" de drepturile vânzătorului.

Proprietarul a făcut apel însă apel, pe care l-a câștigat în decembrie 2019, instanța obligându-l pe sculptor și pe firma care operează Cărturești să îi plătească despăgubiri de 757.103 lei, adică aproape 160.000 euro.