EXCLUSIV FOTO Idee de bloc cu 7 etaje pe spațiul verde din fața Cărturești, de pe Magheru colț cu Verona. Primăria poate fi bună de plată, cu sprijinul Guvernului

EXCLUSIV FOTO Idee de bloc cu 7 etaje pe spațiul verde din fața Cărturești, de pe Magheru colț cu Verona. Primăria poate fi bună de plată, cu sprijinul Guvernului
scris 30 aug 2019

Proprietarul terenului spațiu verde din București din fața librăriei Cărturești de la intersecția străzii Verona cu Bulevardul Magheru, situat între fostul cinematograf Patria și blocul ce găzduiește Teatrul Nottara, unul dintre cele mai cunoscute locuri din Capitală, se judecă de aproape 4 ani cu Primăria după ce aceasta nu i-a permis să construiască acolo un bloc cu 7 etaje.

În mai, conform datelor analizate de Profit.ro, proprietarul a dat din nou în judecată municipalitatea, solicitând instanței să oblige Primăria să-i plătească "contravaloarea lipsei de folosință a imobilului".

Terenul, cu adresa Bulevardul Magheru nr. 16, are o suprafață de 465 metri pătrați și, potrivit grilei notariale de evaluare, ar valora cel puțin jumătate de milion de euro.

EXCLUSIV FOTO Idee de bloc cu 7 etaje pe spațiul verde din fața Cărturești, de pe Magheru colț cu Verona. Primăria poate fi bună de plată, cu sprijinul Guvernului

Deficitul bugetar pentru primele 5 luni este aproape dublu față de anul trecut. Guvernul a cheltuit cu peste 10% mai mulți bani decât a strâns din taxe și impozite CITEȘTE ȘI Deficitul bugetar pentru primele 5 luni este aproape dublu față de anul trecut. Guvernul a cheltuit cu peste 10% mai mulți bani decât a strâns din taxe și impozite

Suma este mică dacă o comparăm cu zecile de milioane de euro plătite de Primărie pentru răscumpărarea Parcului Verdi și mai ales cu cei peste 100 milioane euro pe care municipalitatea trebuie să i le achite omului de afaceri Costică Costanda pentru Parcul Bordei în urma deciziei recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Însă speța se înscrie în cadrul unui fenomen care ia amploare: despăgubirile pe care primăriile trebuie să le plătească celor cărora li s-au retrocedat terenuri cu statut de spații verzi și, deci, neconstruibile potrivit legii.

Înainte de naționalizarea din 1950, terenul din Magheru 16 din fața Cărturești, care la acea dată avea și o construcție ridicată pe el, a aparținut afaceriștilor bucureșteni Adolf și Jean Hadraski. Aceștia l-au vândut unui alt proprietar înainte de naționalizare. Moștenitorii acestuia din urmă au obținut retrocedarea în natură a imobilului, de pe care fusese demolată între timp construcția, în anul 2001. Restituirea a fost efectuată printr-o dispoziție în acest sens a primarului general de atunci, Traian Băsescu.

Actualul proprietar, Petru Cioponea, a cumpărat terenul din Magheru nr. 16 în 2015 și, la scurt timp, "a solicitat Primăriei eliberarea unui certificat de urbanism în vederea obținerii autorizației de construire a unei clădiri cu funcțiuni mixte RH-P+7E", potrivit informațiilor dintr-unul din dosarele litigiilor lui Cioponea cu Primăria. Autoritatea locală i-a eliberat certificat, însă acesta stipula că nu poate fi construit nimic pe teren întrucât acesta are statut de spațiu verde protejat, în conformitate cu HCGMB nr.279/2000 de aprobare a Planului Urbanistic General (PUG) al Capitalei, în vigoare.

Imagine din perioada interbelică. Sursă foto: http://urbanismul.blogspot.com

Imagine din perioada interbelică. Sursă foto: http://urbanismul.blogspot.com

RCS&RDS va aplica încă 1 an anumite suprataxe la unele servicii de roaming CITEȘTE ȘI RCS&RDS va aplica încă 1 an anumite suprataxe la unele servicii de roaming

Cioponea a făcut mai întâi plângere prealabilă la Primărie în februarie 2016, reclamând că terenul a fost încadrat greșit ca spațiu verde, fără succes însă. Drept urmare, proprietarul a dat municipalitatea în judecată și a cerut anularea parțială a Hotărârii de Consiliu menționate, mai precis în privința statutului de spațiu verde amenajat al terenului său. El a pierdut definitiv procesul în 2017.

Petru Cioponea nu a putut fi contactat de Profit.ro.

"Nu pot fi reținute nici susținerile recurentului din cererea de recurs, prin care acesta afirmă că nu avea cum să cunoască regimul de spațiu verde al terenului în cauză. Prin adresele nr. xxxxxxx/ 2318/ 01.04.2014 și nr. xxxxxxx/ 9694/ 29.10.2014, Direcția Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului București a răspuns la solicitările fostului proprietar D.M. privind situația urbanistică a imobilului situat în Bulevardul Magheru nr. 16, sector 1, astfel că recurentul-reclamant știa sau cel puțin trebuia să cunoască la momentul cumpărării terenului regimul tehnic și urbanistic al acestuia, acesta dobândind în patrimoniul său un drept de proprietate asupra terenului, de care putea dispune în mod liber, cu restrângerile de folosință prevăzute de lege în materia urbanismului. Prin cumpărarea terenului în discuție, recurentul - reclamant s-a subrogat în drepturile si obligațiile proprietarului vânzător, respectiv cu privire la dobândirea unui drept de proprietate asupra unui teren amenajat ca spațiu verde, cu restricțiile și limitările prevăzute de lege. Din aceste motive (...), Curtea va respinge recursul ca nefondat", se arată în decizia Curții de Apel București din 2017, prin care s-a respins definitiv cererea proprietarului.

EXCLUSIV FOTO Idee de bloc cu 7 etaje pe spațiul verde din fața Cărturești, de pe Magheru colț cu Verona. Primăria poate fi bună de plată, cu sprijinul Guvernului

Americanii care vor să investească în Oil Terminal și la care a lucrat și șeful Nuclearelectrica se judecă cu Chimcomplex după ce au fost scoși de Vuza din deal-ul Oltchim CITEȘTE ȘI Americanii care vor să investească în Oil Terminal și la care a lucrat și șeful Nuclearelectrica se judecă cu Chimcomplex după ce au fost scoși de Vuza din deal-ul Oltchim

Ulterior, în ianuarie 2018, Cioponea a obținut de la Ministerul Culturii aviz favorabil pentru "toaletare trei arbori, defrișare și scoaterea rădăcinilor a doi arbori, compensată prin plantarea pe un alt amplasament și tuns gard viu", iar în toamna anului trecut, Apa Nova a executat, la solicitarea proprietarului, un branșament de apă și un racord de canalizare pentru teren. "Lucrările au avut ca scop întreținerea și igienizarea periodică a zonei, precum și evacuarea apelor rezultate din aceste operațiuni", a transmis atunci operatorul, la solicitarea Profit.ro.

În paralel, proprietarul a declanșat demersuri și pentru racordarea imobilului la rețelele de distribuție de energie electrică și gaze naturale. Astfel, vara trecută el a cerut la Primărie autorizație de construire "în vederea executării lucrărilor de construcții-branșament curent electric, în baza certificatului de urbanism nr. (...), emis în scopul elaborării documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții privind branșamentul electric pentru alimentarea dispozitivului de automatizare a accesului aferent împrejmuirii imobilului situat pe Bulevardul Magheru nr.16, sec.1, precum și în vederea întreținerii și igienizării periodice a imobilului".

După aceea, proprietarul a revenit cu o adresă la PMB în care a precizat că branșamentul electric are ca scop doar întreținerea și igienizarea terenului, însă Primăria i-a răspuns că certificatul de urbanism prevede și alimentarea accesului automatizat aferent împrejmuirii, astfel că are nevoie și de autorizație de construire pentru împrejmuirea terenului. Neînțelegerea s-a lăsat cu un nou proces intentat de Cioponea Primăriei, pierdut de reclamant în primă instanță în decembrie 2018. 

Foto septembrie 2018

Foto septembrie 2018

Toți membrii Consiliului Fiscal vor fi schimbați. Cinci candidați vor fi audiați mâine în Parlament. Daniel Dăianu pleacă de la BNR și se va alătura instituției CITEȘTE ȘI Toți membrii Consiliului Fiscal vor fi schimbați. Cinci candidați vor fi audiați mâine în Parlament. Daniel Dăianu pleacă de la BNR și se va alătura instituției

"Mai mult decât atât, din documentația depusă de părți la dosarul cauzei rezultă faptul că, există anumite neconcordanțe privind locul de consum pentru care au fost emise avizele corespunzătoare, neconcordanțe ce nu au fost lămurite de către reclamant. Astfel, potrivit programului de control, E-Distribuție Muntenia a stabilit acest program la lucrarea <alimentare cu energie electrică imobil locuință Bulevardul Magheru nr.16, sec.1> și în acest sens fiind emis și avizul de racordare pentru consumator. Totodată, în fișa de soluție nr. (...) emisă de E-Distribuție Muntenia este menționat obiectivul <grădină>, iar avizul favorabil al Telekom România SA este dat pentru <împrejmuire teren>", se menționează în decizia primei instanțe.

Proprietarul a făcut însă recurs și a câștigat în iunie. "Obligă pârâtul să emită autorizație de construire pentru lucrările de construcții privind branșamentul electric la imobilul situat în București, Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 16, sector 1", se arată în decizia instanței de recurs.

Demersurile pentru racordarea la gaze au dus și ele la un proces intentat de proprietarul terenului, în care pârâte sunt Engie și Distrigaz Sud Rețele, proces aflat de asemenea în desfășurare. 

Cea mai recentă acțiune juridică a proprietarului a fost să dea în judecată municipalitatea solicitând instanței să oblige Primăria să-i plătească "contravaloarea lipsei de folosință a imobilului". Procesul a fost înregistrat la tribunal la finalul lunii mai.

EXCLUSIV FOTO Idee de bloc cu 7 etaje pe spațiul verde din fața Cărturești, de pe Magheru colț cu Verona. Primăria poate fi bună de plată, cu sprijinul Guvernului

Reguli de vot schimbate pentru românii din diaspora CITEȘTE ȘI Reguli de vot schimbate pentru românii din diaspora

Un proces similar a fost folosit ca argument de către fostul acționar al lui Dinamo, Dragoș Săvulescu, pentru a determina Primăria să cumpere Parcul Verdi contra sumei de 50 milioane euro.

Anul trecut a intrat în vigoare un act normativ de modificare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, care a introdus pe lista obiectivelor de utilitate publică lucrările "de interes public local de conservare a spațiilor verzi existente (...) și/sau de amenajare de noi spații verzi, în orașe și municipii". Efectul modificării legislative a fost că primăriile pot de acum să facă exproprieri pentru a conserva sau amenaja spații verzi, dar și că exproprierile de terenuri efectuate în scopul realizării de astfel de lucrări trebuie despăgubite cel puțin cu sumele rezultate din studiile de piață efectuate de camerele notarilor publici în scopul stabilirii valorii de impozitare a terenurilor respective.

Mai mult, un proiect de lege aflat în prezent pe circuitul parlamentar la camera decizională și care se bucură de sprijinul Guvernului prevede că proprietarii terenurilor retrocedate cu statut de spații verzi vor primi de la primării compensații bănești, echivalente cu valoarea folosinței acelor terenuri, pentru a garanta accesul gratuit și permanent al publicului la respectivele spații verzi. Proiectul a fost inițiat în toamna anului trecut de parlamentarii USR Nicușor Dan, Mihai Goțiu, Lavinia Cosma și Allen Coliban, de social-democrații Petre Florin Manole, Andrei Pop și Vasile Cocoș și de deputatul neafiliat Adrian Dohotaru, ex-USR, și a trecut deja de Senat.

EXCLUSIV FOTO Idee de bloc cu 7 etaje pe spațiul verde din fața Cărturești, de pe Magheru colț cu Verona. Primăria poate fi bună de plată, cu sprijinul Guvernului

Smartphone-ul cu cameră foto rotativă Galaxy A80 este disponibil în România CITEȘTE ȘI Smartphone-ul cu cameră foto rotativă Galaxy A80 este disponibil în România

"În situația în care proprietarii terenurilor (cu statut de spații verzi retrocedate – n.r.) (...) nu asigură accesul publicului la spațiile verzi pe care le au în proprietate, se demarează procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condițiile Legii nr. 255/2010 (...)", stipulează draftul de act normativ, care a primit luna trecută punct de vedere favorabil din partea Guvernului.

Practic, dacă proiectul va fi adoptat și va intra în vigoare, va deveni obligatoriu pentru primării fie să îi compenseze pe proprietarii care garantează accesului publicului la spațiile lor verzi, fie să îi exproprieze pe cei care nu doresc asta, cu despăgubiri calculate la valoarea de piață a terenurilor.

"Dacă vrem cu adevărat spații verzi în București, trebuie să avem o politică coerentă și să dăm banii acolo unde ele chiar sunt în pericol, pentru că aici a început un fenomen de construire”, declara Nicușor Dan în septembrie 2018, la scurt timp după inițierea proiectului de lege. 

În urmă cu 2 ani, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a înființat o comisie municipală pentru analiza și identificarea soluțiilor pentru trecerea în proprietatea Municipiului București a terenurilor retrocedate și amenajate ca spații verzi sau locuri de joacă pentru copii. Conform Primăriei Capitalei, în perioada 2001 - 2013, suprafața totală de spații verzi din parcuri retrocedată este de peste 361.000 de metri pătrați. 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
spatii verzi
terenuri spatii verzi
retrocedari terenuri spatii verzi
parcuri retrocedate
contravaloare lipsa folosinta teren retrocedat
spatii verzi neconstruibile
exproprieri primarii spatii verzi