O companie care are birouri în România a solicitat închirierea a 100 de apartamente în București pentru angajați săi din Ucraina și ar putea închiria și birouri pentru ei.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
„O companie pe care o avem în portofoliul de clienți globali ne-a pus să îi căutăm 100 de apartamente de închiriat pentru angajații din Ucraina, ceea ce mă face să cred că ei vor lucra și în birourile din România. Mi-e greu să cred că doar îi mută în apartamente ca să îi salveze, fără să le ofere un spațiu unde să își continue munca. Este vorba despre o companie existentă cu birouri deja în România“, a declarat Marius Șcuta, Head of Office Department JLL România.
Brokerul transmite că multe companii vestice încearcă să găsească soluții pentru mutarea fizică a angajaților lor în România sau Polonia și e posibili ca această tendință să se transforme și într-o cerere de a muta și spațiile în care ei funcționau, dar, deocamdată, concentrarea e pe a sprijini oamenii de a ieși din Ucraina.
„Nu prea avem pe piața imobiliară românească investitori din Europa de Vest și Statele Unite ale Americii, care sunt și cei mai sensibili la ce se întâmplă acum în Ucraina. Poate din acest motiv, vedem că nu există o presiune pe tranzacțiile pe care le avem în lucru, cum ar fi putut fi, dat fiind ce se întâmplă“, spune Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România.
El mai spune că expunerea directă a pieței imobiliare românești pe Ucraina și Rusia este limitată. „Nu avem mulți investitori imobiliari ucraineni și ruși cu expunere pe România sau români cu expunere pe cele două piețe. Există câteva cazuri, dar sunt situații rare“, adaugă brokerul.
Potrivit acestuia, yield-urile (randamentele investiționale) s-au comprimat anul trecut, în afară de sectorul de retail, ceea ce s-a tradus într-o creștere a prețurilor. „Pe birouri există lichiditate și e ușor de luat pulsul pieței. Pe industrial, schimbările de yield sunt mai degrabă pe sentiment, pentru că tranzacțiile au fost realizate, în mare parte, de CTP. Prețurile ar putea crește, în continuare“, spune Văcaru.
JLL lucrează cu 13 companii noi care sunt în proces de a intra în România cu birouri, cel mai mare număr cu care a lucrat vreoadată, maximul de până acum fiind 6.
„Niciunul dintre aceste proiecte nu s-a oprit, până acum, pentru că România ar fi o țară cu risc. Totalizăm undeva la 45.000 metri pătrați, ceea ce echivalează cu circa 4.500 – 4.800 de angajați noi. Semnificativ mai mult față de anii trecuți. Sunt și companii care vin din Germania. Domeniile sunt IT, automotive și servicii suport. Sunt vizate spații nu doar în București, ci și în Timișoara, Iași și Cluj. Tranzacțiile mari de închiriere, pentru că avem una de 24.000 metri pătrați și alta de 7.500 metri pătrați, vor fi realizate în faze. Deja au început să facă angajări până la amenajarea spațiului“, a declarat Marius Șcuta.
Tranzacțiile de închiriere la care face el referire vin în completarea anunțurilor făcute de Ford și Booking care vor deschide centre regionale în România.
Gradul de neocupare pe sectorul birourolor a crescut anul trecut, pentru că sunt multe companii care au dat spații înapoi, folosindu-se de termenul de expirare al contractelor de închiriere. În plus, au fost companii care au folosit pandemia ca pretext pentru a se muta în spații mai mici și au lăsat în urmă spații neocupate, spun specialiștii.
„Chiriile au rămas la fel, dar estimăm o creștere a acestora destul de mare, de 0,5-1 euro/metru pătrat, la anumite proiecte. Estimăm o scădere și a gradului de neocupare, deoarece numărul companiilor noi care intră în România este în creștere“, a mai adăugat Șcuta.
În București sunt disponibili, în continuare, peste 60.000 de metri pătrați de spații pentru birouri la subînchiriere. Pe această subpiață a existat un disponibil de 80.000 de metri pătrați, în perioada de vârf. Diferența nu este pentru că spațiile s-ar fi ocupat, ci pentru că acele companii s-au răzgândit și au decis să retragă spațiile de pe piață, menționează Șcuta. Tranzacțiile de subînchiriere au fost destul de reduse, la maxim 5-6.000 metri pătrați.
Șcuta mai atrage atenția asupra faptului că sunt companii care au birourile închise obligatoriu și se muncește exclusiv de acasă, motiv pentru care sunt angajați care aleg să plece din companie.
