Pariul Carbochim pentru viitor – relocare, retehnologizare, reinventare

Cum a reușit fabrica din Cluj să mențină neîntreruptă producția timp de 75 de ani și cum se deschide un capitol nou pentru fosta platformă industrială, care este redată orașului printr-un amplu proiect de regenerare urbană.

Producția industrială a României a scăzut cu 4,8%, ca serie brută, în primele zece luni din 2023 față de aceeași perioadă din 2022, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. În acest context, povestea de succes a producătorului clujean de materiale abrazive Carbochim SA, care nu și-a oprit motoarele de mai bine de 75 de ani și care, recent, a finalizat demersul de relocare și modernizare, reprezintă un semnal cu atât mai pozitiv. Este modalitatea prin care s-a găsit un echilibru între eficientizarea unui simbol industrial autohton și dezvoltarea urbană sustenabilă a unei platforme ce se întinde pe mai mult de 13 hectare, însă care funcționa pe nici 30% din suprafață.

Carbochim SA, al cărui acționar majoritar este Carbo Europe SRL, parte din grupul Iulius, este cel mai mare producător de abrazive profesionale din România. La începutul demersului de relocare, în mai 2022, Profit.ro a discutat acest subiect cu Viorel Popoviciu, Directorul General al Carbochim. Acum, descoperim Carbochim SA într-o formă reinventată și într-o nouă locație.

Din dialogul cu Viorel Popoviciu, cel care conduce Carbochim SA de nu mai puțin de 33 de ani din cei 43 de ani de când este angajat al fabricii, aflăm că mutarea nu era un plan nou și că era esențială pentru ca procesul de producție să poată continua eficient: ,,Noi am dorit să ne relocăm de mai mult timp. O primă intenție a fost înainte de criza din 2008, însă au apărut problemele cu resursele financiare și am amânat demersul. Relocarea era absolut necesară, pentru că în fosta locație nu mai puteam optimiza aproape nimic. Spațiile erau foarte mari, halele sunt într-o stare precară, foarte greu de încălzit, deci și foarte costisitoare ca întreținere. Întreaga platformă era ineficient de gestionat, în condițiile în care noi ne desfășuram activitatea pe circa 30% din suprafață, restul fiind spații reziduale, dar care puneau o presiune financiară și de mediu. Pentru noi, relocarea era pista de salvare, încă de acum 15 ani, pe care nu ne-am permis-o până acum și este o reușită majoră că am putut beneficia de un parteneriat care să susțină acest lucru. Știm cu toții că sunt puține fabrici din perioada comunistă care au supraviețuit pentru că, la fel ca și în cazul nostru, era necesară dezvoltarea orașelor pe terenul industrial neutilizat. Pe noi ne bucură că suntem un exemplu că se poate menține producția în tandem cu construirea unui proiect valoros, așa cum este cel propus pentru fosta platformă”.

La fel ca pentru întreaga industrie de producție, parcursul nu a fost unul lin, mai ales în perioada tranziției la capitalism. „Carbochim a plecat la drum în 1949. S-a început cu secția de electrozi siderurgici, deci cu produse cărbunoase. A doua etapă a fost prin anii 1950, când s-a început producția de corpuri abrazive cu liant ceramic, iar a treia etapă, ca să se întregească gama de produse pe care o fabricam la momentul respectiv, a fost în 1973, când s-a trecut la fabricarea de abrazivi pe suport, după o tehnologie Norton. Dar cea mai mare dezvoltare a fost în anii 1979 – 1982, atunci s-a dezvoltat capacitatea de corpuri abrazive cu liant ceramic și ajunsesem la o capacitate de 1.000 de tone de corpuri abrazive pe lună. De-a lungul timpului, partea de electrocorindon și produse cărbunoase, fiind două producții energofage și cu un consum foarte mare de energie, au devenit nerentabile”, rememorează Directorul General al Carbochim SA parcursul fabricii. De altfel, contextul urban a devenit un criteriu notabil pentru planurile producătorului, întrucât platforma situată la marginea orașului la începuturile sale, ca toate unitățile de producție din comunism, a fost treptat înconjurată de zone rezidențiale și servicii. ,,Dacă prin anii 1950 – 1960 fabrica era la marginea Clujului, în 1980 începuse să fie parte integrantă din oraș. Și, în acest context, investițiile care trebuiau făcute ar fi fost imense, un efort financiar pe care nu ni-l puteam permite la acea vreme. În plus, viitorul arăta clar că nu puteai să faci un astfel de produs, cu un astfel de nivel de poluare, în inima orașului. În consecință, cele două capacități energofage au fost închise. Prima, cea de carbură de siliciu și electrozi siderurgi, în 1996 și electrocorindonul imediat după privatizarea din 1999. Acesta este motivul pentru care am rămas numai cu producția de produs finit, respectiv corpuri abrazive liant ceramic și partea de abraziv pe suport, care funcționează și astăzi”.

Mutarea și, în special, retehnologizarea fabricii au presupus o investiție de peste 5 milioane de euro, iar alte 2 milioane de euro vor fi direcționate în următorii ani spre eficientizarea liniilor de producție. „Vorbim despre o reinventare”, spune directorul Carbochim SA. ,,Când vorbim de retehnologizare, vorbim de optimizarea fluxurilor, de utilaje noi, automate sau semi-automate, de cuptoare de ultimă generație, care înseamnă consum mic de energie și de gaz și o mai bună performanță a produselor pe care noi le producem în noua locație. Spre exemplu, am achiziționat o presă de 300 de tone pentru corpurile abrazive, care înlocuiește patru prese vechi de 50 de ani. Mai sunt noi intalații de dozare automată a granulelor abrazive, cuptoare pentru uscare și ardere, mult mai eficiente și din punct de vedere al productivității, cât și al consumului de energie, cu o economie chiar și de 50% față de cele anterioare”. În plus, în planurile de business au apărut și obiectivele de sustenabilitate, iar Carbochim SA a anunțat finalizarea demersului de generare a energiei regenerabile. „Cred că suntem printre primii, poate chiar singura unitate de producție, care are instalat un sistem de panouri fotovoltaice, compus din aproximativ 920 de panouri, cu ajutorul cărora estimăm o producție anuală de 448 MWh. Este cea mai bună soluție pentru a regulariza consumurile și costurile cu energia, economia estimată fiind la 18%, și, în același timp, eliminăm din circuit circa 230.000 kg CO2/an”, a adăugat Directorul General al Carbochim SA. 

Dincolo de performanțele tehnice, relocarea este echivalentul unor mai bune condiții pentru cei 160 de angajați ai fabricii. „Dacă vorbim de condiții de muncă, aș spune că s-au schimbat radical, în sensul că, mai ales pe partea de finisare, erau destul de grele înainte, pentru că temperaturile erau foarte scăzute. Aici lucrurile stau mult mai bine, avem 20 de grade Celsius și umiditate controlată. Plus spațiile modernizate, mai multă lumină naturală și un efort fizic mai scăzut, datorită noilor utilaje automatizate și semi-automatizate”, crede Viorel Popoviciu.

Calitatea produselor Carbochim SA a fost și este în continuare recunoscută la nivel internațional, 12% din producție mergând către piețe externe. Cât despre retehnologizarea și relocarea fabricii, acestea susțin un obiectiv major: „O bună parte din cheltuielile pe care le aveam în fosta locație nu o mai avem aici. Având în vedere o diminuare considerabilă a costurilor de producție, credem că vom avea o creștere de circa 20% a cifrei de afaceri în activitatea din noua locație”, concluzionează Viorel Popoviciu, Directorul General al Carbochim SA.

Fosta platformă își continuă și ea povestea, dar ca investiție real estate de aproximativ jumătate de miliard de euro, tot a grupului Iulius, într-un proiect mixt de reconversie urbană, care va consolida statutul Cluj-Napoca pe harta celor mai ofertante orașe din punct de vedere al calității vieții și atracțiilor pentru locuitori. Proiectul va transforma cele aproape 14 hectare foste industriale într-un loc pentru întreaga comunitate, care va integra: spații culturale, birouri, cea mai mare suprafață de retail din România – 115.000 mp -, concepte în premieră de family-entertainment, un nou parc de 50.000 mp, locuințe, restaurante și cafenele cu tematică internațională. Toate susținute în accesibilitate de investiții în infrastructură și mobilitate alternativă.