O nouă încercare de a majora acciza la tutun încălzit: creștere la 75% din valoarea accizei la țigarete. Avertisment: creștere semnificativă a prețurilor la noile produse din tutun încălzit și contracția severă a pieței acestei categorii în România

O nouă încercare de a majora acciza la tutun încălzit: creștere la 75% din valoarea accizei la țigarete. Avertisment: creștere semnificativă a prețurilor la noile produse din tutun încălzit și contracția severă a pieței acestei categorii în România
scris 28 sep 2021

Valoarea accizei la produsele din tutun încălzit ar urma să crească la 75% din valoarea accizei aplicate țigaretelor, potrivit unui proiect legislativ al reprezentanților actualei puteri, analizat de Profit.ro. Jucători din industrie avertizează însă că această creștere bruscă, de aproape 4 ori a accizei aplicabile, va determina, cel mai probabil, o creștere semnificativă a prețurilor la noile produse din tutun încălzit, conducând astfel la contracția severă a pieței acestei categorii în România.

Back to School 2021: ce au făcut școlile diferit CITEȘTE ȘI Back to School 2021: ce au făcut școlile diferit

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Presiuni pentru creșterea accizelor la produsele alternative din tutun au fost și anterior în România, în septembrie 2020 fiind introdus de comisia de buget-finanțe a deputaților pe ultima sută de metri, în mod netransparent, într-un proiect care doar reglementa cota redusă de 5% a TVA pentru livrarea unor locuinţe, un amendament care majora nivelul accizelor pentru produsele din tutun încălzit și lichidele cu conținut de nicotină. În cele din urmă, amendamentul a fost eliminat în plenul Camerei Deputaților, care a avut votul decisiv asupra proiectului, mai ales că în Senat nu fusese avansată o astfel de idee.

Anul trecut a fost decis ca, pentru 2021, acciza totală la țigări să fie majorată cu 5,3%, în 2 etape, de la 533,97 lei/mia de țigarete, cât era atunci, la 546,21 lei/mia de țigarete de la 1 ianuarie și la 563,97 lei/1.000 de țigarete de la 1 aprilie. Practic, acciza la țigarete a fost aliniată cerințelor impuse de reglementările europene, începând cu 1 ianuarie, ca urmare a Directivei care impune ca acciza totală la țigarete să reprezinte cel puțin 60% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul.

Acum, autorii proiectului susțin că piața produselor care încălzesc tutunul crește într-un ritm considerabil mai rapid decât cea a țigaretelor electronice, pe măsură ce tot mai mulți fumători români aleg să le folosească, în condițiile în care produsele din tutun încălzit sunt taxate de circa 5 ori mai puțin decât țigaretele.

Primăriile vor fi obligate să înștiințeze firmele și persoanele fizice cu privire la obligația actualizării, la fiecare 5 ani, a valorii impozitabile a clădirilor nerezidențiale CITEȘTE ȘI Primăriile vor fi obligate să înștiințeze firmele și persoanele fizice cu privire la obligația actualizării, la fiecare 5 ani, a valorii impozitabile a clădirilor nerezidențiale

Potrivit ințiatorilor, deși aceste produse au fost lansate pe piața din România în 2016, în prezent au depășit o cotă de piață de 4% din totalul consumului de nicotină.

”Analize realizate de către presă indică faptul că, din prețul unui pachet de țigări, 15 lei merg la stat. În schimb, pentru produsele care încălzesc tutunul, doar 5 lei ajung la bugetui statului, deși prețurile sunt similare. Fiecare punct procentual suplimentar la cota de piață a acestor produse se traduce prin pierderi suplimentare de circa 100 de milioane de lei la bugetul de stat. La nivelul anului 2020, dacă statul ar fi taxat produsele din tutun încălzit la fel ca țigările, veniturile bugetare ar fi fost mai marl cu circa 400 de milioane de lei. lar această sumă va crește odată ce fumătorii vor alege produsele din tutun încălzit în detrimentui țigaretelor”, arată autorii proiectului, care susțin că mai multe țări din Uniunea Europeană vor să crească accizele asupra acestor produse.

VIDEO&FOTO Cine controlează clubul de golf de unde președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să practice acest \ CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Cine controlează clubul de golf de unde președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să practice acest "sport deloc exclusivist", la un eveniment Dacia

Prin urmare, proiectul propune creșterea valorii accizei la produsele din tutun încălzit la 75% din valoarea accizei aplicate țigaretelor, dar nu egalizarea acestora.

În același timp, prin acest proiect de lege este schimbată baza de calcul a accizei din kilograme, cum este în prezent, în bucăți. Autorii proiectului susțin că, astfel, calculul accizei datorate va fi semnificativ simplificat, atât pentru operatorii economici din domeniu, cât și pentru instituțiile cu atribuții de control.

Conform calculelor inițiatorilor, măsura propusă va genera venituri suplimentare la bugetui de stat de circa 300 milioane de lei anual, începând cu anul 2022, sumă ce ar putea crește, proporțional cu dimensiunea pieței produselor din tutun încălzit.

Jucători din industrie avertizează însă că creșterea abruptă a accizei la produsele din tutun încălzit la un nivel de 75% din acciza aplicabilă țigaretelor se traduce în fapt într-o creștere a accizei la această categorie de produse de la nivelul actual de 423.59 lei pe KG, către un nivel de aproximativ 1560 lei pe KG, reprezentând o multiplicare de aproape 3.7 ori a cotei actuale de impozitare.

Impactul estimat asupra pieței produselor din tutun încălzit

Creșterea bruscă, de aproape 4 ori a accizei aplicabile, va determina, cel mai probabil, o creștere semnificativă a prețurilor la noile produse din tutun încălzit, conducând astfel la contracția severă a pieței acestei categorii în România. În acest context, veniturile suplimentare estimate de inițiatorii actului normativ nu se vor materializa. 

Expunerea de motive care însoțește proiectul de lege estimează în mod hazardat încasări suplimentare anuale de mai multe sute de milioane de lei în cazul în care acciza aplicabilă produselor din tutun încălzit ar fi egalizată cu cea aplicabilă țigaretelor. Cu toate acestea, estimările nu țin cont de elasticitatea cererii acestor produse în funcție de preț, respectiv de modul în care consumul va fi impactat de creșterea bruscă a prețului de vânzare. O analiză mai conservatoare în acest sens estimează generarea de venituri suplimentare potențiale din acciză de câteva zeci de milioane de lei pe termen scurt, contracarate de scăderile încasărilor din TVA la aceste produse, precum și la dispozitivele electronice utilizate pentru încălzirea rezervelor din tutun. Pe termen mediu și lung, creșterea accizelor la tutunul încălzit la nivelul țigaretelor este estimată să genereze o contracție de 70-80% a cererii acestor produse, putând chiar să rezulte în pierderi potențiale de venituri la bugetul de stat, apreciază aceștia.

Adoptarea unei astfel de măsuri nesustenabile are totodată potențialul de a genera distorsiuni majore pe piața produselor din tutun și cu nicotină din România, afectând în mod sever dezvoltarea noilor categorii de produse cu potențial de risc redus și favorizează, de facto, piața țigaretelor tradiționale. Proiecte similare de acte normative au fost respinse anterior de către Parlament in lunile octombrie 2020 și noiembrie 2020, primind avize și puncte de vedere negative atât din partea Guvernului, cât și a ministerului de resort, mai consideră jucătorii.

Produsele din tutun în Romania și noile produse cu potențial de risc redus

Piața produselor din tutun încălzit reprezintă o piață emergentă a cărei dezvoltare este dependentă de investiții substanțiale atât în cercetare-dezvoltare cât și în producție și susținerea comercializării. Schimbarea radicală de politică fiscală în acest domeniu defavorizează investițiile în noile tehnologii, care au un potențial real de a reduce pe termen mediu și lung riscurile asociate fumatului.

Principala cauză a mortalității sau a problemelor cauzate de fumat nu este nicotina conținută în produse. Mai degrabă este vorba de arderea sau combustia tutunului, ce se produce atunci când fumătorul aprinde țigareta. Așa cum menționează și raportul TobReg al OMS  (Raport cu privire la fundamentele științifice ale reglementărilor produselor din tutun): “tutunul destinat combustiei este semnificativ mai dăunător sănătății decât cel care nu este destinat arderii, care la rândul său este mai dăunător decât produsele care conțin nicotină pură, precum plasturele și guma de mestecat”. Progresul tehnologic care a urmat dezvoltării alternativelor cu risc redus, cum ar fi produsele din tutun încălzit, fără combustie, a creat oportunitatea de a reduce impactul negativ al fumatului asupra sănătății publice, spune sursa citată.

În România, piața produselor din tutun este în continuare dominată în mod clar de țigarete, care reprezintă peste 98% din vânzările totale de produse din tutun (calculate la nivel de kilograme). Fumatul reprezintă un fenomen de amploare în România, vânzările de țigarete continuând să crească  pe parcursul perioadei 2015-2020. Veniturile încasate la buget din acciza colectată la țigarete au crescut anual în mod susținut, în 2020 fiind cu aproximativ 10% mai mari decât în anul 2019, după ce în anul 2019 se înregistrase o creștere record de peste 30%, comparativ cu anul 2018.

Totodată, conform datelor Eurobarometrului Special nr. 506 din februarie 2021 , numărul fumătorilor de țigarete convenționale a crescut cu 2 puncte procentuale în perioada 2017-2020, România situându-se astfel un nivel estimat de peste 5.5 milioane de fumători.

Pe de altă parte, în acest moment, piața tutunului încălzit se situează în jurul valorii de  aproximativ doar 4% din piața totală a produselor din tutun și cu nicotină, un nivel care nu justifică adoptarea de măsuri drastice în perioada următoare. Din perspectiva cotei de piață a produselor din tutun încălzit, România se află încă cu mult în urma multor alte state UE, necesitând încă investiții substanțiale în această nouă categorie, pentru atingerea unui grad de maturitate care să-i permită auto-sustenabilitatea pe termen lung.

Având în vedere incidența foarte ridicată a fumatului în România (peste 30% dintre adulți fiind fumători), precum și dinamica crescătoare în Romania a pieței țigaretelor combustibile din ultima perioadă, renunțarea la fumat sau adoptarea unor produse mai puțin dăunătoare reprezintă, fără îndoială, comportamente de consum dezirabile din perspectiva sănătății publice. Pentru a susține renunțarea la fumat, toate produsele consumate prin combustie și în special țigaretele, ar trebui să fie taxate cu cote semnificativ mai ridicate, deoarece prezintă cel mai ridicat nivel de riscuri la adresa sănătății consumatorilor. În schimb, produsele necombustibile trebuie să fie substanțial mai puțin impozitate, reprezentând alternative mai bune decât continuarea fumatului, arată jucătorii din piață.

Compararea taxelor aplicate produselor din tutun încălzit cu cele aplicabile țigaretelor reprezintă un demers fundamental eronat, în opinia acestora, având în vedere faptul că produsele din tutun încălzit au următoarele caracteristici intrinseci specifice, diferite în comparație cu țigaretele:
- Absența arderii/combustiei amestecului de tutun, care face ca produsele din tutun încălzit să nu fie «fumate» sau consumate în același mod ca țigaretele, astfel încât nivelul substanțelor nocive sau potențial nocive din aerosolul generat să fie redus cu cel puțin 95% față de cel produs de fumul țigaretelor;
- Produsele din tutun încălzit sunt disponibile sub diferite forme având la bază diferite tehnologii, nefiind standardizate, așa cum este cazul țigaretelor;
- Produsele din tutun încălzit sunt consumate prin intermediul unui dispozitiv electronic care trebuie cumpărat de către consumator, reparat sau chiar înlocuit în cazul în care se defectează;
- Produsele din tutun încălzit reprezintă produse inovative, care necesită investiții semnificative în cercetare și dezvoltare, prezentând procese specializate și complexe de producție și comercializare.

Mai mult, structura de cost în cazul produselor care nu ard/necombustibile diferă fundamental de structura de cost a țigaretelor și include, fără a fi limitată la: cheltuieli de cercetare și dezvoltare continuă, studii științifice care susțin profilul de risc redus al produselor, cheltuieli pentru asigurarea calității tutunului achiziționat, costurile extensive de producție, cât și costurile majore cu infrastructura fizică și digitală, activarea rețelei comerciale, coaching-ul potențialilor utilizatori, call-center și înlocuirea dispozitivelor defecte.

O schimbare greșită din perspectivă europeană

În marea majoritate a statelor membre ale U.E., mai spun jucătorii, produsele care nu implică ardere/necombustibile (produse din tutun încălzit și țigarete electronice) sunt impozitate la niveluri semnificativ mai reduse decât țigaretele. Din această perspectivă, România este foarte bine aliniată cu abordarea dominantă la nivelul Uniunii Europene.

În cazul în care propunerea normativă ar fi adoptată, România va avea unul dintre cele mai ridicate niveluri de impozitare pentru noile produse din tutun cu potențial de risc redus din Uniunea Europeană în condițiile în care veniturile brute disponibile ale populației în România sunt cu peste 30% mai mici decât media UE-27.

Actualmente, 23 de state membre ale Uniunii Europene au reglementat produsele din tutun încălzit în scopuri fiscale. Dintre acestea, nu mai puțin de 16 state membre ale UE au creat o categorie distinctă de accizare, la fel ca și în cazul României. 15 dintre cele 16 state membre UE care au introdus în legislația națională o categorie separată pentru produsele din tutun încălzit, aplică o acciză complet specifică și 13 (respectiv 81% dintre cele care a creat categorie separată) utilizează ca bază de impozitare greutatea tutunului, așa cum este cazul și în România. Schimbarea bazei de impozitare de la KG la 1000 de bucăți la acest moment ar face ca România să nu mai fie aliniată majorității statelor membre UE din această perspectivă, fără a aduce beneficii tangibile la nivelul pieței sau al instituțiilor de control.

Mai mult, piața produselor din tutun și cu nicotină evoluează continuu și este constituită dintr-o varietate de produse substituibile, comercializate în cantități, forme, dimensiuni și recipiente (prezentări) diferite. În cazul în care dorim să definim un cadru de referință în vederea comparării nivelurilor de taxare între diferitele categorii de produse din tutun, singurul reper coerent ar putea fi greutatea tutunului inclus în aceste produse, reprezentând singurul element consumabil comun prezent în toate. O politică fiscală bazată pe unități vândute ar  încuraja introducerea unor unități de consum conținând mai mult tutun sau chiar introducerea unor dispozitive (deja existente pe alte piețe) care folosesc tutunul vrac. O taxare pe unitate pentru produsele din tutun încălzit va fi dificil de realizat dacă nu chiar imposibilă, ținând cont de faptul ca acestea sunt disponibile sub diferite forme, modele și folosesc cantități de consumabile diferite într-o singură unitate.

Privit tot din perspectivă europeană, demersul este apreciat ca neoportun la momentul actual, având în vedere faptul că reglementările fiscale referitoare la accizele aplicabile țigaretelor electronice și produselor din tutun încălzit se află în plin proces de reglementare la nivelul UE, în vederea armonizării, ca parte a demersului de revizuire a Directivei 2011/64/CE. Astfel, coordonatele de bază ale regimului fiscal aplicabil noilor produse din tutun la nivelul tuturor statelor membre vor fi stabilite pe parcursul anului viitor. În acest context, schimbarea bruscă a tratamentului fiscal aplicabil produselor din tutun încălzit, reprezintă un demers care poate fi contrar direcției stabilite la nivel european, având în vedere bunele practici deja consacrate în majoritatea statelor membre ale UE.

 

viewscnt
Afla mai multe despre
tutun
incalzit
acciza
tigarete
75%
majorare
proiect