România se conformează astfel unei tendințe manifestate la nivel global, iar dacă la început fenomenul se vedea mai mult la anumite categorii de produse, în urma scumpirilor semnificative la materia primă, acum, pare să ia amploare.
Jucătorii din industria ospitalității susțin că modificările fiscale din ultima vreme, de la taxe și impozite, până la scumpirile la energia electrică sau combustibili își fac efectul. „Numai utilitățile au crescut cu 36% într-o lună”, spun reprezentanții patronatelor din sector, arată Termene.ro.
Cum este greu să scumpească produsele, atunci proprietarii de restaurante sunt nevoiți să reducă gramajul pentru a putea să păstreze calitatea preparatelor.
Costuri mari
Corina Macri, vicepreședinte Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), afirmă că există și în România restaurante care au trecut la reducerea gramajelor, pentru că altfel este imposibil să fie ținute sub control costurile.
„Într-adevăr, s-au redus gramajele, nu ai cum să nu crești costul, în condițiile în care într-o lună cheltuielile cu utilitățile s-au mărit cu 36%. Costul forței de muncă crește, pentru că și oamenii cer salarii mai mari, având în vedere situația din piață, în care cheltuielile au crescut”, a declarat pentru Termene.ro Corina Macri, care administrează un restaurant în Timișoara.
Aceasta spune că pentru a putea să păstreze calitatea produselor, fără să mărească prețurile, atunci singura soluție pentru proprietarii de localuri este să reducă gramajele, așa cum au procedat și producătorii din diferite industrii, de la alimente și până la bunuri de larg consum.
„Nu poți să crești peste zi, în fiecare zi să vinzi un produs mai scump. Singura variantă este să scazi din cantitate, să dai porții mai mici și să păstrezi prețurile ca să nu trișezi, să nu înșeli cumva clientul, să nu-i oferi produse greșite, să nu minți și să nu lucrezi cu lucruri de proastă calitate. Trebuie să scazi din cantitate și să rămâi la același cost, depinde de fiecare cât poate să ducă”, afirmă Corina Macri.
Reprezentantul FPIOR spune că fenomenul se manifestă în lanț, de la producători și până la comercianți/patroni de restaurante.
„Fenomenul cumva atacă în lanț, adică pleacă de la producătorul care vinde mai puțin, la noi care facem porții mai mici și la final consumatorul care plătește pentru cantități mai mici, pentru că altfel nu avem cum să supraviețuim”, mărturisește Corina Macri.
Tot mai multe cazuri
Marcel Vulpoi, fondatorul Vulpoi & Toader Management (VTM), una dintre cele mai mari companii de la noi de contabilitate și consultanță în business, care are afaceri și în domeniul ospitalității, spune și el că reducerea gramajelor este un fenomen care se vede de ceva vreme în unele localuri din România. S-a mers pe un model care se observă de luni bune în magazine, după ce producătorii au redus gramajele.
„Sunt cazuri, nu poate fi generalizat, dar sunt nenumărate exemple în direcția aceasta, adică oamenii n-au avut de ales între a crește prețul și a scădea gramajele. Așa au procedat și comercianții, dacă vă uitați în piață”, precizează Vulpoi.
În același timp, Marcel Vulpoi atrage atenția și cu privire la viitorul incert al locațiilor de nivel mediu, care, cel mai probabil, vor dispărea.
„Nu prea vor mai exista restaurante de nivel mediu, o să fie ori fast food, ori restaurante scumpe. Tot ce înseamnă mediu începe ușor - ușor să dispară, aceasta este tendința în HoReCa”, mărturisește omul de afaceri.
„Shrinkflation” este fenomenul prin care producătorii ascund scumpirea produselor prin micșorarea gramajelor. Practic, clientul achiziționează de la raft un produs cu același preț, însă la un gramaj mai mic. De cele mai multe ori, consumatorii nici nu sesizează acest lucru, deoarece cumpără produsele fără să se uite pe etichetă.
Procedeul se aplică la o gamă largă de mărfuri, de la alimente și până la bunuri de larg consum precum cosmetic sau detergenți.
Legislația românească privind shrinkflation se bazează pe Ordinul539/2024 al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care a intrat în vigoare pe 10 octombrie 2024. Acesta obligă comercianții să afișeze etichete speciale și vizibile pentru produsele la care cantitatea a fost redusă, dar prețul a rămas același.
Modelul american
În străinătate, există numeroase exemple de localuri care au fost nevoite să reducă dimensiunea porțiilor și, mai mult de atât, au crescut prețurile și au limitat orele de lucru ale angajaților pentru a menține stabilitatea financiară.
Se întâmplă în lanțuri de restaurante din SUA și Marea Britanie, după ce costurile la carnea de vită s-au mărit semnificativ, din cauza deficitului de animale, dar și a cererii ridicate din partea consumatorilor preocupați de aportul de proteine.
În Marea Britanie, renumitul lanț Hawksmoor, de exemplu, a mărit prețul la friptura ribeye de 450 g la 57 de lire și a redus de la 300 grame la 275 grame porția de rump steak, astfel încât să poată fi menținut prețul de 27 de lire.
În Statele Unite, grupul Darden Restaurants, proprietarul LongHorn Steakhouse, a anunțat că în următoarele luni este foarte probabil să crească prețurile, după scumpirea cărnii de vită. Fenomenul se manifestă, însă, peste tot în lume.
