Rezultatele 1 - 25 din 228 pentru "restaurante"

Domnul Alexandru Consulea construiește la noul său restaurant Amalgam, de la Piața Charles de Gaulle, Noua Bucătărie Urbană Româneasca , o bucătărie creativă care folosește produse și ingrediente preponderent romanești. Lady chef și experimentator șef este doamna Tanța Necula. Mâncărurile pregătite de dânsul la Amalgam sunt diferite de cele de la restaurantele lui Zexe, unde caută să recupereze vechile rețete ale Bucătăriei Românești Boierești, în mare parte uitate. Și-a propus ca niciunul dintre felurile de mâncare de la Zexe să nu apară la Amalgam, și invers.

Cherhanaua Ancora e unul dintre restaurantele mari ale Herăstrăului, pe malul lacului, adânc în parc, alături de Complexul Herăstrău.

Grecii care au Osho din Primăverii au deschis primul restaurant din Agora Floreasca. Yasou, restaurant grecesc. Nu a mers așa cum se așteptau. L-au închis, au tras învățămintele din eșec, și de câteva săptămâni au deschis acolo un altul, Dabeef.

În ultima săptămână din ianuarie sunt înmânate Premiile Restocracy pentru cele mai bune restaurante din București în anul 2019. Anul acesta va fi o dublă gală de premiere, pentru că vor fi date și premiile pentru competiția Topul Restocracy al Mâncărurilor 2019.

Unul dintre lucrurile pe care oamenii le detestă cel mai mult la nivel social, adică atunci când e vorba despre interacțiunea cu ceilalți, este să fie înșelați.

Barbizon Steak House e restaurantul premium al hotelului Pullman, fostul Sofitel. E la parter, destul de mic pentru un restaurant de hotel. Are două saloane, primul e de trecere, nu prea stă nimeni acolo. Bucătăria e la vedere, dă bine.

Pe Candiano Popescu, în capătul dinspre Piața Libertății, e o “alee cu restaurante”, pe o latură a Parcului Carol I. Sunt vreo șase, lipite unul de celălalt, la parterul unui șir de blocuri. Am scris despre ele, acum a venit rândul lui B3ton. Acesta e pe la mijloc, deschis de vreo doi ani.

ROST e un nou restaurant aspirant mare al Bucureștiului, deschis de câteva săptămâni în Bulevardul Primăverii. O impozantă și luxoasă casă boiereasca, o grădină imensă pentru cea mai invidiată și mai scumpă zonă a orașului.

Bucataria românească e în plină efervescență creativă de reinventare, iar domnul Alexandru Consulea a fost mereu în primele rânduri. Nu numai că nu dă semne de oboseală, ci dimpotrivă, vine mereu cu idei noi. Și le mai și pune în practică…

Lanțul de restaurante cu servire rapidă McDonald's România va angaja, la jumătatea acestei luni, pentru cel puțin 2 ani, 30 de lucrători din Sri Lanka, într-un program-pilot, o premieră pentru McDonald’s în România, generată inclusiv de criza forței de muncă de pe piața locală. Pentru selecția acestora, o echipă din România a mers în Sri Lanka, a transmis compania pentru Profit.ro.

Pe Candiano Popescu, în capătul dinspre Piața Libertății, e o “alee cu restaurante”, pe o latură a Parcului Carol I. Sunt vreo șase, lipite unul de celălalt, la parterul unui șir de blocuri. Am scris despre ele, acum a venit rândul lui La Papile. Acesta e ultimul din șir, deschis de vreo doi ani, ca și celelalte. Ei sunt la parterul unei clădiri noi, pe colț.

E remarcabil că niște oameni reușesc de atâția ani să țină plin adesea cu sute de oameni simultan un spațiu atât de mare cum e Journey Pub. Vin acolo toți studenții și elevii Bucureștiului, plus o mulțime de alții cu copii, de la unii în cărucior și până la mai mărișorii care găsesc o mulțime de prilejuri de joacă.

O altă cina memorabilă la ZenSushi, pregătită de Iulian Constantin, unul dintre cei mai buni chefs de sushi, sashimi și mâncare japoneză, în general, din București. E meniul cu care au participat în faza de preselecție la competiția Topul Restocracy al Mâncărurilor din București 2019. ZenSushi a intrat în concurs la toate cele 4 sub-categorii (sushi, sashimi, ramen și udon), însă cel mai sigur pe el se simte Iulian la sushi și sashimi. Descrierile felurilor de mâncare sunt date de Iulian, desigur…

Am înțeles că Alouette e un restaurant destul de cunoscut al Pieței Unirii, și pe bună dreptate, aș spune eu. Mai ales că sunt foarte puține restaurante bune în zona aceea a mării piețe, cea dinspre bisericile Sfântul Spiridon Nou și Sfânta Ecaterina.

Am făcut o tură zilele trecute pe la restaurantele din Grozăvești, începând cu “tripleta” Yesterday – Pui de Urs – Shorley de pe Economu Cezarescu, și m-am oprit acum și la Potcoava, lângă ele, acesta chiar aproape de malul Dâmboviței.

Spring Time-ul de pe Calea Floreasca, în Parcul Automatica, a avut și etaj la deschidere. Acolo făceau mâncăruri gătite, cu sos, spre diferență de jos, unde erau (și sunt în continuare) shaormele, salatele și ce mai vând ei în acel fast-food. Apoi au închis etajul, și foarte mulți ani a stat părăsit. Însă acum s-au decis să-l reînvie, au făcut un restaurant libanez a la carte acolo. Au renovat, au amenajat destul de bine, colorat, confortabil, cu niște scaune de pluș extrem de comode. Ferestrele mari care dau spre parc, în special, sunt foarte frumoase. Au deschis de câteva zile.

Restaurantele din Arabia Saudită nu vor mai fi obligate să aibă intrări separate în funcție de sex, au anunțat duminică autoritățile, care au luat astfel o nouă măsuri de relaxare a unora dintre cele mai stricte reguli sociale din lume, în cadrul modernizării statului, transmite Reuters.

Joseph Hadad mai are mult de lucru cu bucătării lui de la Caju până să-i învețe să fie disciplinați și să respecte cu strictețe rețetele și procedurile stabilite de el, așa cum se face în toate marile restaurante. Nouă ne-au dat o mâncare atât de sărată, încât a rămas în farfurie. Și nu doar la mine (eu sunt sub medie în privința cantității de sare apreciată în mâncare, într-adevăr!), ci și la invitata mea, o foarte bună cunoscătoare în ale gastronomiei și „normală” din punctul de vedere al folosirii sării. Mai multe feluri erau sărate mai mult decât trebuie, însă, în special, spanacul și sosul de la peste, care sos era și înecat în ulei, pe deasupra.

Au două restaurante Potcoava în București. Primul apărut, acesta despre care scriu acum, din Giulești. Cel de-al doilea e în Regie, pe malul Dâmboviței.

Il Destino a ajuns un restaurant cunoscut al Bucureștiului – cel puțin în partea aceea de oraș vechi, cu mult farmec și spiritualitate din jurul maiestuoasei Biserica Sfântul Silvestru, cunoscută oricărui bucureștean, în special datorită părinților Galeriu: bunicul, plimbându-se agale printre sfinți, acum, și nepotul care duce mai departe.

Până la începutul acestui an, exista, practic, un singur pol al restaurantelor de top din București, unde să găsești mai multe foarte bune într-un perimetru restrâns. Parcul Herăstrău, desigur. Dar, de când s-a deschis Agora Floreasca, zona mai largă din Piața Floreasca și în jurul ei a devenit un al doilea astfel de pol. Și dacă vreți un calcul și mai exact, cu harta și cu GPS-ul în față, undeva pe Puțul lui Zamfir, aproape de Floreasca, e locul din București care are cele mai multe restaurante bune în jur.

Suento by Gram se cheamă așa pentru că e al celor care au Gram Bistro în Piața Victoriei, la parterul America House. Suento by Gram e un restaurant deschis pe strada Toamnei, vizavi de Biserica Precupeții Vechi. Acolo au fost mai multe restaurante de-a lungul timpului, printre care Escargot al lui Răzvan Exarhu, pe la începuturi, iar ultimul pe care îl știam era Moudy’s Kitchen, care a avut o viață scurtă.

Octopus e un restaurant, deschis în Parcul Herăstrău, în complexul Bonton Palace, lângă Argentine. E un restaurant mare, au preluat spațiul dinspre Șoseaua Nordului, nu pe cel dinspre lac, acela a rămas o sală de evenimente.

O să revin la Voila după ce voi termina studiile despre boemă. Fiindcă se pare că nu mai există în România o definiție actualizată a boemei, și nici cercetări sistematice pe acest subiect, m-am apucat să schițez eu câte ceva, pornind de la cercetările din alte țări. M-am uitat la definiția din dicționar. Boemi și boema așa cum sunt descriși acolo, nu mai există în Civilizația Occidentală, nici la noi, nici în altă parte. Au apărut acum categorii noi, de neo-boema, post-boema, despre care o să scriu în scurt timp. O abordare pragmatică ar fi să folosim în continuare conceptul de „boema”, fiindcă e cunoscut, folosit și, mai ales, bine marketat, dar să înțelegem prin asta post-boema, care e ceva cu totul și fundamental diferit.

Lugo e fostul restaurant Goccia, sau poate doar în locul lui, pe George Enescu, chiar în spatele blocului Eva, în centrul centrului Bucureștiului. Au un site elegant, bine făcut, te face să crezi că e un loc elegant, cu mâncare fină.