Prețurile alimentelor din UE au crescut, în medie, cu 2,8% față de anul anterior, însă diferențele dintre state au fost semnificative, arată datele Eurostat.
Turcia este lider european, cu o inflație alimentară de 32,8% în 2025, reflectând problemele mai ample legate de inflație din această țară. Următoarea cea mai mare creștere a fost în Kosovo, unde prețurile la alimente au urcat cu 7,6%.
Raportat la nivelul UE, România a înregistrat cea mai ridicată rată a inflației alimentare, de 6,7%. Niveluri ridicate s-au consemnat și în alte zone din Europa de Est și de Sud-Est. România, Bulgaria, statele baltice și Balcanii au avut, în general, rate cuprinse între 4% și 7%, mult peste media UE.
Elveția a fost singura țară europeană în care prețurile alimentelor au scăzut, cu 1,1%, în timp ce în Cipru acestea au rămas neschimbate. Dintre marile economii ale Uniunii, Franța a avut cea mai mică rată a inflației alimentare, de doar 0,7%, a treia cea mai redusă din rândul celor 36 de țări europene analizate. Germania și Spania au înregistrat o inflație de 2,1%, iar Italia a avut cea mai mare creștere dintre aceste economii, cu 2,5%.
Inflație de două cifre la ciocolată, fructe congelate, carne de vită și vițel
Dintre cele 64 de produse analizate de Eurostat, prețurile au scăzut pentru opt produse și au rămas neschimbate pentru unul singur. Toate celelalte au înregistrat creșteri în 2025 comparativ cu 2024.
Cele mai mari scumpiri au fost consemnate la trei categorii, cu creșteri de două cifre. Ciocolata s-a scumpit cel mai mult, cu 17,8%, fiind urmată de fructele congelate, cu un avans de 13%, și de carnea de vită și vițel, unde prețurile au crescut cu 10%.
Alte produse au avut, de asemenea, majorări importante. Ouăle s-au scumpit cu 8,4%, untul cu 8,3%, iar carnea de miel și capră cu 7,2%. Prețurile la zahăr, gem și miere au crescut cu 6,8%, iar laptele proaspăt integral cu 5,7%. Produsele obținute din legume rădăcinoase au avut o creștere de 5,5%, fructele proaspete sau refrigerate de 5,4%, iar fructele, în ansamblu, de 5,3%. Uleiurile comestibile și fructele conservate au crescut fiecare cu 4,7%, carnea de pasăre cu 4,4%, iar fructele uscate și nucile cu 4,2%.
În același timp, unele produse s-au ieftinit semnificativ. Uleiul de măsline a înregistrat cea mai mare scădere, de 22,9%, după ce în anii anteriori prețurile crescuseră puternic. Zahărul a avut un recul de 11%, uleiurile și grăsimile au scăzut cu 5,4%, iar cartofii cu 5,2%.
Diferențele dintre țări au fost mari și în funcție de produse. Prețurile la ciocolată au crescut cu peste 30% în Polonia, Lituania și Estonia, în timp ce în Albania majorarea a fost de doar 1%. Ouăle au avut scumpiri de 20% sau mai mult în cinci țări, Kosovo înregistrând cea mai mare creștere, de 30%, urmată de Cehia, Slovacia, Portugalia și Ungaria.
La unt, inflația a atins valori de două cifre în 12 țări, depășind 20% în Kosovo și Suedia. În cazul cărnii de miel și capră, media UE a fost de 7%, însă șase țări au avut creșteri de peste 10%, Polonia fiind pe primul loc în rândul statelor membre, cu 14%.
Pentru alimentele congelate, inflația anuală a variat de la 2% în Islanda până la 32% în Estonia, datele nefiind disponibile pentru toate țările monitorizate.
Prețurile la carnea de vită și vițel au crescut cu peste 20% în unele state, dublu față de media UE de 10%. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Olanda, Croația și Letonia. În Elveția, prețurile au rămas neschimbate, iar Franța și Italia au avut cele mai mici majorări din această categorie.
Rata inflației din România a fost de 9,7% la finele lui 2025
România a încheiat 2025 din nou cu o inflație ridicată, la 9,7% pe an, fiind pentru al cincilea an la rând când ținta de inflație a băncii centrale este ratată.
Topul scumpirilor în 2025 este dominat de energia electrică, cu o creștere de 61% a facturilor. În comparație cu precedentele luni, decembrie a fost o lună destul de calmă pentru prețuri.
Rata anuală a inflației a coborât la 9,7% în decembrie 2025, de la 9,8% în noiembrie, anunță Statistica. Pe de o parte, vestea bună este că dinamica prețurilor s-a temperat în termeni lunari, la 0,22%, cel mai redus ritm de creștere de după aprilie.
Vestea rea este că inflația a rămas la un nivel foarte ridicat, aproape dublu față de cel din vară, de dinainte de creșterile facturilor la energia electrică și majorările aplicate cotelor TVA și accizelor.
Analiștii anticipau o inflație lunară de 0,26% și una anuală de 9,77%.
Față de noiembrie, prețurile alimentelor au crescut cu 0,37%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 0,08% și cele ale serviciilor cu 0,28%. Comparativ cu decembrie 2024, alimentele s-au scumpit cu 7,75%, mărfurile nealimentare cu 10,48% și serviciile cu 11%. În 2025 comparativ cu 2024, prețurile au crescut, în medie, cu 7,32%.
Temperarea inflației lunare, dacă va continua, va permite BNR să reducă dobânzile în 2026, așa cum se așteaptă analiștii. BNR tăiat ultima oară rata cheie în august 2024, la nivelul curent de 6,5% pe an, unul dintre cele mai ridicate din regiune, similar celui din Ungaria.
