România poate obține un avans de reciclare cu până la 80% în următorii ani, prin implementarea și funcționarea corespunzătoare a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), atingând astfel țintele impuse de Uniunea Europeană și devenind lider în economia circulară în Europa Centrală și de Est.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Prin Sistemul de Garanție-Returnare, România va colecta 7 miliarde de ambalaje anual, plasându-se astfel pe locul 2 după Germania la colectarea de ambalaje, conform datelor anunțate de Ministerul Mediului. Totodată, România va colecta și poate recicla de 3,5 ori mai multe ambalaje decât Slovacia, de exemplu, care are de colectat și reciclat aproximativ 2 milioane de ambalaje pe an, potrivit datelor RetuRO, arată Agerpres.
„România este încă departe de obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene și de media europeană și ne lipsesc și statisticile actualizate, nivelul de reciclare fiind de aproximativ 11%-12% din deșeurile municipale, comparativ cu aproape 50% care este media europeană. Însă, prin proiectul SGR, România are capacitatea să recicleze o cantitate mult mai mare de deșeuri în următorii ani și astfel să obțină un avans de reciclare cu până la 80%, devenind un reper al economiei circulare și un model în acest sens în Europa Centrală și de Est”, a declarat Daniela Dobre, CEO Green Environment Support.
Conform obiectivelor UE, România trebuie să atingă până în 2026 ținta de colectare și returnare a ambalajelor SGR pentru producători de 85% pentru ambalaje de tip sticlă, 90% pentru cele din plastic și 90% pentru metal. În ceea ce privește economia circulară, România este abia la începutul tranziției de la o economie liniară la una circulară. În prezent, economia românească este circulară în proporție de doar 1,3%, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Proiectul SGR vizează 80.000 de comercianți de băuturi, care trebuie să implementeze facilități pentru colectarea celor 7 miliarde de ambalaje. În procesul de implementare a cerințelor SGR, comercianții au avut o serie de nelămuriri privind întreaga procedură, iar comerciații mici se confruntă cu lipsa unui spațiu de colectare.
„În general, producătorii, importatorii și retailerii mari au luat preventiv o serie de măsuri care să facă această implementare mai simplă. Dacă discutăm, însă, de afacerile mici impactate, situația este diferită – sunt companii care până în prezent nu s-au înscris pe platforma RetuRO sau/și nu au semnat contractele. În privința organizării logistice a fiecărui comerciant ne lovim de provocarea găsirii spațiului care va trebui alocat pentru colectarea ambalajelor returnate sau de investițiile necesare pentru achiziția RVM-urilor. Noi, la Green Environment Support, asistăm operatorii economicii și oferim consultanță și recomandări necesare pentru a implementa eficient proiectul SGR. În jur de 25%-30% dintre firmele cu care colaborăm sunt vizate de această obligație, fiind companii din HoReCa, retail și producători și importatori de băuturi. În afară de aceștia am mai oferit suport și altor societăți economice care au dorit consultanță în faza de implementare”, a explicat Daniela Dobre.
Cei care au obligația aplicării prevederilor legale și de înregistrare în sistemul SGR sunt producătorii, importatorii și comercianții de băuturi ambalate în recipiente de sticlă, metal sau plastic nereutilizabile, cu capacitatea cuprinsă între 0,1 și 3 litri, utilizate pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase. Acestea pot fi returnate intacte în vederea recuperării garanției de 50 de bani per ambalaj.
România este a 11-a țară din Europa care implementează un sistem de tip SGR, după Norvegia, Danemarca, Germania, Belgia, Islanda, Estonia, Slovacia, Republica Cehă, Letonia și Lituania.
Nu există niciun motiv pentru care românii să strângă PET-uri în balcon înainte de 30 noiembrie, pentru că niciun ambalaj de acest fel nu va genera cei 50 de bani acordați drept garanție, a spus anterior ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
„Volumul stocurilor care există deja fie în depozitele producătorilor, fie în depozitele distribuitorilor sau chiar și în depozitele magazinelor vor fi comercializate fără sigla SGR, pentru că nu există vreun motiv ca acele recipiente să fie întoarse în fabrici. Unele dintre ele nici măcar nu au fost produse în România, iar din punct de vedere al protecției mediului, acesta ar fi un lucru care nu ne-ar ajuta cu nimic. Noi vom vinde toate acele stocuri și pe măsură ce producătorii pun pe piață noile produse și pe măsură ce se epuizează acele stocuri, bineînțeles că vor apărea pe raft ambalajele SGR. Asta înseamnă că, în prima săptămână, spre exemplu, ne așteptăm să vedem pe rafturi doar acele produse care au termen de valabilitate mai mic de o săptămână și care nu puteau fi produse decât în acel interval.
Pe măsură ce Sistemul Garanție-Returnare va funcționa, toate aceste stocuri de apă plată, apă minerală, bere, vin, băuturi răcoritoare vor fi ușor-ușor vândute și pe raftul magazinelor vom vedea ambalajele SGR, cele pentru care vom plăti o garanție de 50 de bani", a spus ministrul de resort.
Fechet a precizat că ambalajele adunate de către consumatori până la 30 noiembrie nu vor beneficia de garanție de 50 de bani generată prin SGR.
„Nu există niciun motiv pentru care românii să strângă PET-uri în balcon, pentru că niciun ambalaj SGR fără garanție nu va genera cei 50 de bani despre care discutăm. Cu alte cuvinte, la RVM (echipament de preluare automată a ambalajelor n.r.) vom duce doar ambalaje pentru care s-a plătit garanția și care fac parte din Sistemul Garanție-Returnare, RVM-ul nefiind setat să preia și alte tipuri de ambalaje. Tocmai din acest motiv, anunț că acele PET-uri vechi, doze de aluminiu și ce ar mai putea fi adunate prin cămară sau prin balcon, ar trebui să parcurgă traseul firesc al fracției reciclabile și cetățenii ar trebui să le ducă la punctele de colectare, pentru că ele nu vor avea nicio valoare", a subliniat demnitarul.
Potrivit ministrului, SGR nu va avea probleme de funcționare, iar cea mai mare provocare va fi legată de sistemul IT.
„Consultându-mă aproape zilnic cu reprezentanții RetuRO, nu am niciun motiv să cred că vom avea vreo problemă (cu Sistemul Garanție - Returnare, SGR, n.r.) nici pe 30 noiembrie, nici pe 1 decembrie, nici în viitor. Cu alte cuvinte, Sistemul Garanție-Returnare din România va fi al doilea cel mai mare din Europa, după cel al Germaniei și sper eu că va reuși să scoată din sistem un număr cât mai însemnat poate mai multe miliarde de recipiente pe care România le generează anual, fie că vorbim despre PET-uri, care sunt de departe cele mai nocive odată ajunse în natură, fie că discutăm despre ambalaj din sticlă sau din aluminiu. Până pe 30 noiembrie mai sunt 21 de zile și 21 de nopți, cum îmi place mie să glumesc. Cea mai mare provocare va fi cu siguranță legată de sistemul IT, care va fi gata cu puține zile înainte de data lansării, însă nu pot decât să fiu optimist, să fiu încrezător nu doar că va funcționa, dar că va funcționa în parametri pe care îi așteptăm", a explicat Fechet.
SGR va fi implementat începând din 30 noiembrie 2023, iar din acel moment românii vor plăti o garanție de 50 de bani când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți și va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, fără a fi condiționat de prezentarea bonului fiscal.
RetuRO Sistem Garanție Returnare SA este o companie ce funcționează pe principiul "not for profit", ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR.
Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu.
