Țara cu 2,4 milioane de locuitori s-a confruntat cu multiple crize de la invazia Rusiei în vecina Ucraină, în 2022, care au pus la încercare guvernul pro-european. Acesta consideră că aderarea la blocul celor 27 de membri este esențială pentru a se elibera din orbita Moscovei.
Sondajele recente sugerează că Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), pro-european, aflat la putere, ar putea avea dificultăți în a-și menține majoritatea și ar trebui să caute o coaliție cu alte partide în legislativul cu 101 de locuri.
Forțele de opoziție, precum Blocul Patriotic, pro-rus, și alianța Alternativa, pro-europeană cu numele, curtează alegătorii deranjați de prețurile ridicate, reformele lente și scepticismul față de relațiile mai strânse cu Europa.
Moscova neagă amestecul în afacerile Moldovei și afirmă că Chișinăul alimentează sentimentele anti-rusești în scopuri politice.
UN GUVERN DE COALIȚIE AR PUTEA COMPLICA INTEGRAREA EUROPEANĂ
Orice coaliție ar complica probabil eforturile președintei Maia Sandu de a aduce Moldova în UE până în 2030, ceea ce ar necesita o muncă legislativă asiduă. Referendumul din 2024 privind aderarea la UE a obținut doar o majoritate de 50%.
„Dacă vom avea o coaliție, putem uita de o integrare europeană rapidă, având în vedere opțiunile de parteneri”, a declarat un fost funcționar de rang înalt, sub acoperirea anonimatului.
Bruxelles-ul a susținut-o în mod vocal pe Maia Sandu și consideră că o Moldovă pro-europeană, care a depus cererea de aderare la UE în 2022 alături de Ucraina, este esențială pentru a elimina influența Rusiei pe flancul său estic. În august, liderii Franței, Germaniei și Poloniei au vizitat Chișinăul pentru a sublinia sprijinul lor pentru candidatura Moldovei la UE.
MAIA SANDU: „VIITORUL EUROPEAN ESTE ÎN PERICOL”
Moldova are o majoritate vorbitoare de limba română și o minoritate numeroasă vorbitoare de limba rusă, iar puterea politică a alternat de zeci de ani între grupurile pro-ruse și pro-europene. Trupele ruse sunt staționate într-o regiune separatistă care s-a desprins de sub controlul Chișinăului într-un război scurt la începutul anilor 1990.
Președinta Sandu a descris votul ca fiind cea mai importantă alegere din istoria Moldovei. Adresându-se națiunii luni, ea a spus că Rusia cheltuiește sute de milioane de euro pentru a influența votul și recrutează sute de oameni pentru a stârni dezordine. „Astăzi, cu cea mai mare seriozitate, vă spun: suveranitatea, independența, integritatea teritorială și viitorul european al țării noastre sunt în pericol”, a spus ea.
Poliția din Moldova a intensificat în ultimele săptămâni anchetele privind finanțarea ilegală a partidelor. Luni, forțele de securitate au arestat 74 de persoane în cadrul unor raiduri ample, în legătură cu presupuse eforturi susținute de Rusia de a stârni tulburări. Oficialii au declarat că serviciile secrete rusești instruiau cetățeni moldoveni în Serbia cu privire la tactici de protest, iar Belgradul a anunțat vineri că a reținut două persoane în acest dosar.
Copreședintele Blocului Patriotic, Igor Dodon, fost președinte al țării, a declarat că unii membri ai alianței sale au fost vizați de raiduri. „Regimul criminal PAS încearcă să ne intimideze, să sperie oamenii și să ne reducă la tăcere”, a declarat Dodon într-un comunicat.
Comisia Electorală Centrală a anunțat vineri, în ultima zi de campanie, că exclude din competiția electorală partidul „Inima Moldovei”, care face parte din Blocul Patriotic și este condus de fosta guvernatoare a Găgăuziei Irina Vlah. Hotărârea vine în urma unei decizii a justiției și este întemeiată pe suspiciuni de finanțare ilegală.
Luna trecută, oligarhul fugar Ilan Șor, sancționat de Statele Unite și UE ca presupus agent rus, a oferit în mod deschis moldovenilor plăți lunare de 3.000 de dolari pentru a se alătura unor proteste antiguvernamentale. Tot vineri, Comisia Electorală Centrală a exclus din cursă partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, suspectată a fi o apropiată a lui Ilan Șor.
PROBLEME INTERNE
Alegătorii se vor prezenta la urne după ani de criză economică, cauzată în mare parte de războiul din Ucraina și de criza energetică provocată de reducerea livrărilor de gaze naturale din Rusia.
Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, și-a acoperit cea mai mare parte a necesarului de energie prin importuri mai scumpe din România vecină. Deși a scăzut de la două cifre în 2022, inflația se situează în continuare în jurul valorii de 7%. Mulți alegători sunt nemulțumiți și nu văd, în viața de zi cu zi, beneficiile aderării la UE.
Între timp, corupția persistă, iar reformele în domenii cheie, cum ar fi sistemul judiciar, au avansat lent.
PAS a ajuns la putere după o victorie zdrobitoare în alegerile din 2021, pe baza promisiunii de a îmbunătăți guvernanța și de a combate corupția. Însă nemulțumirile economice și deficiențele guvernului au fost exploatate de propaganda pro-rusă care vizează diverse segmente ale electoratului, a declarat Eugen Muravschi, cercetător la think-tank-ul WatchDog.MD din Chișinău. „Obiectivul principal este mobilizarea alegătorilor pro-ruși, demotivarea și demobilizarea alegătorilor pro-europeni și crearea de confuzie în rândul alegătorilor indeciși”, a explicat el.
DIASPORA, CU UN CUVÂNT GREU DE SPUS
Diaspora numeroasă a țării va avea însă un impact asupra rezultatului: alegătorii din străinătate nu sunt reflectați în datele sondajelor, dar de obicei susțin partidele pro-europene. Totuși, inclusiv pe ei i-ar fi vizat operațiunile de propagandă și dezinformare desfășurate de Moscova.
Comisia Electorală a decis organizarea a 301 secții de vot în străinătate, în 41 de țări, pentru alegerile parlamentare. Dintre acestea, numai două sunt în Rusia, fapt criticat de Moscova. Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România sunt țările cu cele mai multe secții de vot deschise pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Cele mai multe secții de vot sunt în Italia - 75. În România vor fi deschise 23 de secții de vot în 14 orașe mari.
