Documentarul analizează consecințele migrației din România și Bulgaria către Germania, inclusiv presiunea exercitată asupra bugetelor locale prin acordarea de prestații sociale.
VEZI MAI JOS VIDEO
Libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană permite cetățenilor români și bulgari să locuiască și să muncească în Germania fără permis de muncă sau viză.
Inclusiv persoanele care desfășoară activități cu venituri reduse, prin contracte de tip Minijob, pot dobândi statutul de lucrător și, în anumite condiții, dreptul la prestații sociale suplimentare și alocații pentru copii. Sunt și situații în care statutul de lucrător poate fi obținut prin activități independente fictive, potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, citate de Bild.
Acum au fost realizate reportaje în orașele germane Magdeburg, Halle și Hagen, dar și în România, pentru a vedea efectele migrației asupra comunităților de origine.
Case mai mari, mașini scumpe și numere de înmatriculare germane
La revenirea în comunitățile românești pe care le vizitase anterior în 2018, jurnalista a constatat schimbări importante în nivelul de trai.
Localitățile care în urmă cu opt ani erau sărace și parțial depopulate, majoritatea locuitorilor fiind de etnie romă, prezentau acum o imagine diferită.
„Străzile din cartierele de romi sunt pline de oameni cu mașini, unele dintre ele de lux. Multe au numere de înmatriculare germane, din Magdeburg, Halle și Hagen, din Renania de Nord-Westfalia. Casele au devenit mai moderne și considerabil mai mari”, se arată în reportaj.
Jurnalista a discutat și cu locuitori ai comunităților respective
Povestește că, acolo unde, în 2018, când a vizitat ultima dată România, „casele erau sărăcăcioase și părăsite”, acum întâlnește locuințe „mai moderne și considerabil mai mari”.
Află că aparțin unor localnici care „lucrează la negru pe șantier în Germania și primesc 100 de euro pe zi” sau trăiesc „din colectarea fierului vechi”.
„Mașina este a copiilor mei. Ei lucrează la negru pe șantiere în Germania și câștigă acolo 100 de euro pe zi”, a declarat unul dintre interlocutori.
Un altul a spus că locuiește în orașul german Halle an der Saale, unde familia sa trăiește din colectarea fierului vechi.
Primarul din Bărbulești: Ajutoarele din Germania sunt o comoară
Unul dintre interlocutorii documentarului este Zobar-Marian Cutitaru, prezentat drept primarul comunei Bărbulești din județul Ialomița (în realitate este viceprimar - n.r.).
Acesta a explicat că în localitatea sa există familii cu 10 sau chiar 15 copii și că eliberează lunar aproximativ 20-30 de adeverințe necesare obținerii alocațiilor pentru copii în Germania.
„Primesc în Germania ajutoare sociale și ajutoare pentru locuință (...). Sumele se adună repede. Pentru țara noastră și pentru copiii noștri din România, este ca o comoară”, a declarat acesta, potrivit traducerii afirmațiilor prezentate de Bild.
Se arată că posibilitatea obținerii acestor prestații sociale constituie unul dintre motivele pentru care familiile de romi din localitate pleacă de mai mulți ani în Germania.
Numărul persoanelor care beneficiază de ajutoare sociale în propria localitate a scăzut considerabil. O explicație asemănătoare a oferit și Marcel Bamboi, primarul comunei Cojasca, din județul Dâmbovița, parte a căreia este satul Fântânele.
MDR face un calcul pentru o familie cu șapte copii: părinții câștigă o sumă infimă, aproape 700 de euro, lunar. La această sumă se adaugă așa-numitele „prestații sociale” pentru copii.
O familie cu șapte copii (și astfel de cazuri nu sunt chiar puține) poate avea, astfel, venituri de aproximativ 4.500 de euro net pe lună. „În România, alocația pentru copii este de 50 de euro, în Germania este de 255 de euro”, remarcă jurnaliștii germani.
„Dacă Germania nu ar oferi aceste prestații, probabil că nici ei nu ar mai fi acolo”, a declarat acesta despre locuitorii plecați din comună.
Ce zic germanii
Documentarul prezintă și dificultățile cu care se confruntă administrațiile germane în urma creșterii cheltuielilor sociale. În Magdeburg, sumele acordate cetățenilor români au crescut de la puțin peste 140.000 de euro în 2013 la peste 3 milioane de euro, conform datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Fenomenul este analizat și în orașul Halle, unde sosirea unor persoane din România pune presiune asupra bugetului municipal.
Documentarul urmărește astfel diferența dintre beneficiile economice pe care migrația și prestațiile sociale germane le aduc comunităților de origine din România și costurile suportate de administrațiile locale din Germania.
Exemplele din reportaj nu pot fi generalizate la toți românii care lucrează în Germania. Condițiile de acordare a prestațiilor sociale sunt prezentate de publicația germană într-o formă simplificată și doar local.
În Germania trăiesc, înregistrați oficial, puțin peste 900.000 de cetățeni cu pașaport românesc. Dintre aceștia, 77.100 sunt beneficiari de ajutor pentru asigurarea venitului minim.
VIDEO Reportaj MDR Investigativ





















