Măsura vine în contextul în care peste un milion de bulgari cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani nu au un loc de muncă și nici nu își caută unul.
Autoritățile pregătesc acum un registru electronic care va reuni informații din mai multe instituții, inclusiv din sistemul de învățământ și din baza de date a evidenței populației.
După identificarea adreselor, echipe interinstituționale vor contacta persoanele vizate pentru a afla motivele neparticipării lor la piața muncii și pentru a le prezenta oportunitățile de angajare.
Cei interesați vor putea beneficia gratuit de cursuri de calificare profesională sau reconversie, precum și de sprijin pentru identificarea unui angajator. Unele programe de formare vor include și indemnizații pentru participanți.
Registrul ar urma să devină operațional în 2027, iar Ministerul Muncii pregătește și servicii digitale, printre care ”un birou virtual de ocupare a forței de muncă” și un instrument de orientare profesională, denumit „busola carierei”.
Potrivit Institutului Național de Statistică din Bulgaria, în trimestrul al treilea din 2026 existau 1,06 milioane de persoane inactive economic, reprezentând 26,9% din populația cu vârste între 15 și 64 de ani.
Dintre acestea, 42,4% nu participau la piața muncii din motive legate de educație și formare profesională, iar 16.900 erau persoane descurajate, care și-ar dori să lucreze, dar nu își caută activ un loc de muncă.
Inițiativa a fost anunțată inițial în iunie 2025, când autoritățile intenționau să creeze registrul și să înceapă contactarea persoanelor inactive în câteva luni. Implementarea a fost însă amânată, iar lansarea efectivă este prevăzută acum pentru anul viitor.
Planul vine în contextul deficitului de forță de muncă și al declinului demografic. Deși rata șomajului a scăzut la 3,1% în trimestrul al treilea, rata ocupării s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, la 70,8%, ceea ce evidențiază dificultățile pieței muncii din Bulgaria.
Viceministrul Muncii, Danail Rusev, a subliniat că autoritățile trebuie să urmărească atât integrarea persoanelor inactive, cât și menținerea angajaților existenți, prin dezvoltarea competențelor profesionale.
Separat, ministrul Natalia Efremova a anunțat că au fost asigurate fondurile pentru acordarea unor ajutoare de Crăciun în valoare de 50 de euro pentru aproximativ 500.000 de persoane vulnerabile, inclusiv pensionari cu venituri mici. Banii urmează să fie distribuiți prin conturi bancare sau oficii poștale.
Bulgaria a întrecut România în ierarhia salariilor. Salariul mediu din România este în echivalentul a 1.065 de euro, cu 5% mai mic decât cel din Bulgaria, ajuns la 1.120 de euro.
Deprecierea de curs valutar din ultimul an a șters o diferență care altădată părea de nedepășit.
Mai mult, de la 1 ianuarie 2027, Bulgaria va trece în fața României și la salariul minim net: bulgarii vor avea aproximativ 520 de euro, pe când al românilor rămâne pe loc, la 510 euro,
Bulgaria păstrează însă, la acest moment, titlul de cea mai săracă dintre țările Uniunii Europene, cu un PIB pe cap de locuitor de 18.000 de euro, cu 10% mai puțin decât România.
România ocupă penultimul loc, cu puțin peste 20.000 de euro.
Dar, în urmă cu un deceniu, diferența era de peste 20%. Potrivit estimărilor FMI – conservatoare din principiu – până în 2030 diferența va fi în marja de eroare, adică undeva la 3%.
Alimentele din Bulgaria au ajuns acum să coste mai mult decât cele din România, dar sunt mai ieftine decât cele din Albania.
O pâine poate costa și de peste trei ori mai mult într-o țară decât în alta.
În Bulgaria, președinta Comisiei pentru Protecția Consumatorilor, Maia Manolova, a anunțat că adaosul comercial al produselor alimentare în lanțurile de retail ajunge la 135%.
Din cauza acestor adaosuri comerciale, s-a ajuns la paradoxul ca același produs să fie mai scump la Sofia decât la Berlin. Manolova a arătat care sunt prețurile produselor alimentare de bază – lapte, brânză, cașcaval, unt din lapte de vacă. „Aceste produse ale țărilor de proveniență care le vând sunt la prețuri mult mai mici”, spune ea.



















