CINE CANDIDEAZĂ LA ALEGERI?
Partidul pro-european de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), speră să-și păstreze majoritatea, dar va avea probabil de înfruntat o provocare dificilă din partea Blocului Patriotic, un nou grup format de partidele de opoziție proruse, dintre care cel mai mare este Partidul Socialiștilor, al cărui lider, Igor Dodon, a fost înlăturat de Sandu din funcția de președinte în alegerile din 2020.
Sondajele recente sugerează că PAS își va pierde majoritatea în cadrul parlamentului cu 101 de locuri, fiind nevoit să caute o coaliție cu entități mai mici care depășesc pragul de 5-7% pentru partide, respectiv blocuri electorale. Printre acestea s-ar putea număra partidul pro-rus Partidul Nostru și Blocul Alternativa, care la nivel declarativ se proclamă pro-european.
În cursă au fost acceptate inițial 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți, dar Comisia Electorală Centrală a decis vineri, în ulima zi a campaniei electorale, să excludă două partide din competiție. Unul dintre partide face parte din Blocul Patriotic și este condus de fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, celălalt este partidul „Moldova Mare” condus de o fosta procuroare Victoria Furtună, considerată o apropiată a fostului oligarh fugar Ilan Șor.
CARE SUNT PROBLEMELE CHEIE?
PAS consideră că aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv pe care și l-a propus să îl realizeze până în 2030, este esențială pentru viitorul Chișinăului și pentru rezistența sa împotriva încercărilor Rusiei de a menține fosta republică sovietică în orbita sa. Aceste încercări, susțin oficialii, au inclus provocarea unei crize energetice și alimentarea sentimentelor antiguvernamentale pentru a deraia eforturile Moldovei de aderare la UE.
Rezultatul este important și pentru Europa, care încearcă să contracareze influența Rusiei după invazia pe scară largă a Ucrainei.
În august, liderii Franței, Germaniei și Poloniei au vizitat Chișinăul pentru a-și sublinia sprijinul pentru președinta pro-UE Maia Sandu, o oponentă vocală a războiului Rusiei în Ucraina, care este în funcție din 2020 și a fost realeasă anul trecut.
Între timp, moldovenii se confruntă cu o inflație ridicată și au văzut puține progrese în ceea ce privește promisiunea guvernului de a combate corupția.
Un referendum din 2024, prin care alegătorii erau rugați să susțină eforturile Maiei Sandu de aderare la UE, a obținut doar cu puțin o majoritate de 50%.
CARE ESTE ROLUL PARLAMENTULUI?
La fel ca în multe alte țări europene, sistemul parlamentar din Moldova înseamnă că legislativul exercită o influență semnificativă, inclusiv asupra componenței guvernului.
Un parlament controlat de PAS ar menține pe calea cea bună procesul de aderare a Moldovei la UE, un proces care necesită eforturi legislative considerabile.
O coaliție sau un parlament pro-rus ar transforma probabil acest efort într-o bătălie politică de lungă durată.
CE SPUNE GUVERNUL DESPRE INTERFERENȚA RUSIEI?
Maia Sandu, care a descris votul ca fiind „cel mai important” din istoria Moldovei, a acuzat Moscova că intensifică un război hibrid prin alimentarea cu știri false, finanțarea ilegală a partidelor și cumpărarea de voturi. Numai în ultimele săptămâni, poliția a efectuat zeci de raiduri legate de finanțarea ilicită.
Rusia a negat amestecul în Moldova și a acuzat autoritățile moldovenești că alimentează isteria anti-rusă pentru a câștiga alegerile.
Dar oficialii moldoveni acuză de mult timp Moscova că subminează independența Moldovei, provocând o criză energetică și alimentând sentimentele antiguvernamentale pentru a sabota eforturile Moldovei de aderare la UE. Luni, la începutul ultimei săptămâni de campanie electorală, forțele de securitate au arestat 74 de persoane pentru ceea ce autoritățile au numit eforturi susținute de Rusia de a provoca tulburări.
ROLUL DIASPOREI
Cetățenii moldoveni vor vota în 2 274 de secții de vot: 1 973 în Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii Transnistriei, și 301 în străinătate. Marea majoritate a acestor secții din străinătate vor fi în Europa (75 în Italia, 36 în Germania, 26 în Franța, 24 în Regatul Unit, 23 în România și 15 în Spania). Doar două stații vor fi deschise în Rusia și câte una în Azerbaidjan și Belarus, în timp ce 22 vor funcționa în Statele Unite și șapte în Canada.
Dintre cei 3.299.396 de alegători înregistrați, este de așteptat ca circa 8% să voteze în străinătate. Întrucât datele sondajelor nu includ eșantioane de la acești alegători - sau din Transnistria - diaspora este probabil să joace din nou un rol decisiv. Ca și în cazul alegerilor prezidențiale din 2024 și al referendumului privind aderarea la UE, rezultatul alegerilor ar putea rămâne incert până la final.
SCENARII POSIBILE
Incertitudinea domină peisajul politic. Sondajele indică faptul că mai mult de o treime dintre alegători sunt încă indeciși, ceea ce înseamnă că rezultatul final va depinde de rezultatele oficiale publicate de Comisia Electorală Centrală în noaptea de 28 spre 29 septembrie. După încheierea urnelor, nu va fi niciun exit-poll. Primele rezultate vor veni din secțiile mici și sunt irelevante. Un tablou de primă etapă al rezultatelor se va contura abia după procesarea voturilor din secții mai mari.
Dacă tendințele din sondaje se mențin, PAS ar putea pierde majoritatea absolută în Parlament, necesară pentru a menține un guvern monopartid. În acest caz, PAS ar trebui să caute sprijin din partea altor partide pentru legislația cheie, ceea ce ar putea prefigura perspectiva unui blocaj politic.
În același timp, fără o majoritate absolută chiar și pentru Blocul Patriotic, este puțin probabil ca un nou guvern să fie condus direct de fostul președinte Igor Dodon. Componența oricărei coaliții - care ar putea include Blocul Alternativa sau Partidul Nostru - va fi decisivă, președinta Sandu putând fi de acord cu prim-miniștri tehnocrați sprijiniți de o coaliție pro-rusă de stânga. Un astfel de aranjament nu ar opri neapărat procesul de aderare a Moldovei la UE, dar ar determina probabil eforturi de redeschidere a dialogului cu Kremlinul, menținând în același timp discuțiile de aderare la UE. Această politică externă ambiguă ar reflecta abordarea Georgiei și ar putea găsi sprijin din partea Ungariei lui Viktor Orbán, scrie The New Union Post.
