Economia ilegală a înregistrat un declin semnificativ în Grecia în perioada 2013-2021, excluzând anul pandemiei din 2020, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional, scrie Kathimerini.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit raportului, economia subterană s-a consolidat în perioada de vârf a crizei datoriilor, ajungând la 30% din produsul intern brut în 2013. Această creștere este atribuită recesiunii severe, deteriorării stimulentelor fiscale și slăbirii în continuare a culturii plăților. De la aceste niveluri, economia subterană a scăzut la 16% din PIB în 2021, scrie G4Media.ro.
Potrivit cercetătorilor Fondului Monetar Internațional, această diminuare a banilor ilegali se reflectă și în creșterea veniturilor fiscale cu 4% din PIB.
În plus, după cum notează analiștii FMI, Comisia Europeană a constatat recent că așa numitul gap de TVA (adică diferența dintre veniturile reale și cele potențiale din TVA) în Grecia a scăzut cu peste 16 puncte procentuale ca procent din totalul veniturilor fiscale între 2013 și 2021, sau cu aproximativ 2 puncte procentuale din PIB.
În Grecia, pierderea a fost de 3,231 miliarde de euro în 2021, față de 3,426 miliarde de euro în 2020.
Grecia a înregistrat o scădere cu 3,2 puncte procentuale a decalajului TVA, la 17,8% în 2021, de la 21% în anul precedent.
Grecia se situează pe locul al treilea în UE în ceea ce privește diferența de TVA în termeni procentuali, după România (36,7%) și Malta (25,7%). Media UE este de 5,3%. Această cifră reprezintă veniturile pierdute în principal din cauza fraudei, evaziunii și eludării TVA, a falimentelor non-frauduloase, a calculelor eronate și a insolvențelor financiare, printre alte cauze.
Pierderea veniturilor din TVA poate avea un impact extrem de negativ asupra capacității guvernelor de a finanța bunurile și serviciile publice cum ar fi școlile, spitalele și transporturile, se arată într-un raport al Comisiei Europene din toamna trecută.
Raportul FMI subliniază, de asemenea, că există o corelație puternică între dezvoltarea infrastructurii digitale și a tranzacțiilor electronice și diminuarea economiei subterane.
Reducerea semnificativă a economiei subterane din Grecia în ultimii ani se datorează mai multor factori, potrivit FMI: aplicarea unor reglementări mai stricte împotriva infracțiunilor financiare și a evaziunii fiscale; o mai mare flexibilitate pe piața muncii, cum ar fi în ceea ce privește orele de lucru; creșterea stimulentelor pentru raportarea oficială a activităților neregulamentare; progrese semnificative în domeniul digitalizării, inclusiv îmbunătățirea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice digitale, care a contribuit la integrarea lucrătorilor independenți; și sistemul modernizat de informații privind ocuparea forței de muncă, care a redus munca nedeclarată.
