Andrei Klepaci, unul dintre cei mai proeminenți macroeconomiști ruși, a făcut aceste declarații în cadrul unui forum financiar în luna mai, dar ele au fost relatate în mass-media rusă abia săptămâna trecută.
"Rămânem în urmă. Pierdem atât competiția tehnologică, cât și cea economică la nivel mondial. Și pierdem nu doar în fața Chinei și a Statelor Unite, ci, într-un anumit sens, pierdem și în fața Ucrainei", a spus el, adăugând că acest lucru se întâmplă din cauza sprijinului financiar pe care Kievul îl primește din partea Occidentului, scrie News.ro
"Nu vom câștiga competiția în acest război de uzură. Avem iluzia că totul acolo (în Ucraina) se va prăbuși. Nu s-a prăbușit și nu se va prăbuși. Costurile noastre cresc", a spus el, prevăzând o criză socială.
Discursul, publicat pe site-ul Clubului Nikițki - un forum al economiștilor, academicienilor și oficialilor guvernamentali - a reprezentat o critică publică rară din partea unei personalități de rang înalt dintr-o instituție de stat cu privire la costurile continuării războiului pe care Moscova l-a declanșat în 2022.
Klepaci a deținut mai multe funcții în cadrul instituțiilor economice și a lucrat la Ministerul Economiei timp de 10 ani înainte de a se alătura VEB.
VEB, care finanțează proiecte de stat, a confirmat într-un răspuns scris că Andrei Klepaci nu mai este economistul său șef, dar nu a precizat motivul. Klepaci, care a fost numit în această funcție în 2014, a confirmat, de asemenea, pentru Reuters demiterea sa.
PRESIUNI ÎN CREȘTERE DIN PARTEA UCRAINEI
În discursul din luna mai, Klepaci a subliniat rezistența Rusiei la sancțiunile occidentale, dar a afirmat că presiunile sunt în creștere din cauza atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și logistice. El a evidențiat inegalitatea crescândă a veniturilor și o rată de creștere a PIB-ului mai lentă decât în SUA și Ucraina.
În iulie, banca centrală rusă a sugerat că economia s-ar putea să nu crească deloc în acest an. Pe parcursul verii, atacurile repetate ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol rusești și asupra depozitelor marelui retailer online Wildberries au creat șocuri de aprovizionare, sporind riscurile de inflație și neliniștea publică.
Președintele Vladimir Putin a afirmat că economia este stabilă, în ciuda a ceea ce el a numit încercări externe de a o submina.
"Din punct de vedere economic, nu ne vom prăbuși, dar decalajul nostru va continua să crească, cu toate consecințele care decurg din acesta", a spus Klepaci în discursul său, prevăzând că o criză socială ar putea apărea "tocmai atunci când nimeni nu se așteaptă în mod special la aceasta".
În prezent, nu există semne de tulburări sociale grave în Rusia, pe fondul cenzurii stricte din timpul războiului, al interdicțiilor de protest, al pedepselor lungi cu închisoarea pentru disidenți și al creșterii influenței Serviciului Federal de Securitate, principala agenție succesoare a KGB-ului din era sovietică.
Klepaci a criticat, de asemenea, ceea ce a numit dependența excesivă a Rusiei de China și a afirmat că politicile monetare, bugetare și industriale necoordonate au contribuit la încetinirea economică din acest an.
"Calitatea guvernanței se deteriorează aproape constant", a spus el. "Se iau tot timpul decizii care au un nivel extrem de scăzut de justificare, dar consecințe strategice pe termen lung", a afirmat bancherul.
Economia revine pe creștere
Economia Rusiei a revenit pe creștere în trimestrul al doilea, rezistând mai bine decât anticipau mulți analiști după patru ani și jumătate de război în Ucraina și însă datele generale ascund probleme tot mai mari, de la deficitul bugetar și inflație până la scăderea veniturilor din energie și deteriorarea puterii de cumpărare a populației, transmite CNBC.
Produsul intern brut al Rusiei a crescut cu 1,3% în ritm anual în perioada aprilie-iunie, peste estimările guvernului și ale băncii centrale. În prima jumătate a anului, economia a avansat cu 0,6%, susținută în principal de cheltuielile pentru complexul militar-industrial și de revenirea recentă a prețurilor petrolului și gazelor.
Analiștii avertizează însă că s-a format practic o economie cu două viteze. Companiile și angajații din sectoarele legate de producția militară beneficiază de cheltuielile masive ale statului, în timp ce restul economiei resimte efectele inflației, dobânzilor ridicate și încetinirii activității.
Printre principalii indicatori de vulnerabilitate se numără deficitul bugetar. Potrivit analiștilor citați de CNBC, Rusia se îndreaptă spre un deficit de aproximativ două ori mai mare decât cel din 2025, care fusese deja dublu față de nivelul din 2024.
Veniturile din petrol și gaze din prima jumătate a acestui an au reprezentat doar 64% din nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2024. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, sancțiunile occidentale mai dure și măsurile împotriva flotei utilizate de Moscova pentru transportul petrolului au accentuat presiunile asupra sectorului energetic.
Problemele încep să fie vizibile și în comportamentul consumatorilor. Cel mai mare retailer din Rusia a observat o orientare tot mai pronunțată către produse alimentare ieftine și mărci proprii. Consumul de biscuiți, de exemplu, a crescut de aproape 2,5 ori, aceștia fiind aleși ca alternativă mai ieftină la ciocolată și alte produse de cofetărie.
Guvernul rus mai dispune de instrumente pentru finanțarea deficitului, inclusiv majorarea taxelor asupra companiilor petroliere și de gaze sau utilizarea unei părți din rezervele băncii centrale care nu au fost blocate de sancțiunile occidentale. Aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele Rusiei au fost înghețate după declanșarea războiului, dar o sumă comparabilă ar rămâne disponibilă în Rusia sau în jurisdicții care nu aplică sancțiunile.
Analiștii nu cred însă că deteriorarea economiei va determina Moscova, cel puțin în actualele condiții, să încheie războiul. Un asemenea scenariu ar deveni mult mai probabil dacă prețul petrolului ar coborî spre 35-40 de dolari pe baril și s-ar menține la acest nivel o perioadă îndelungată.
Există chiar riscul ca presiunile economice tot mai mari să producă efectul opus, determinând Kremlinul să încerce intensificarea conflictului înainte ca resursele financiare disponibile să se reducă semnificativ, potrivit analiștilor citați.
