În încercarea de a soluționa criza imobiliară, Grecia a înăsprit regulile pentru așa numitul program „viza de aur”, care acordă cetățenilor non-europeni permise de ședere în schimbul unor investiții în proprietăți imobiliare.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Potrivit modificărilor prezentate de Ministerul de Finanțe la 22 martie, valoarea investiției necesare pentru a participa la acest program, care a fost lansat în 2014, în timpul crizei grecești, când prețurile imobilelor erau în scădere, iar construcțiile erau în declin, a fost majorată de la 250.000 de euro la 800.000 de euro, scrie Agerpres.
În zonele populare, cum ar fi Attica (regiunea din jurul Atenei), Salonic, Mykonos, Santorini și insulele cu o populație de peste 3.100 de persoane, suma ajunge la 800.000 de euro. Potrivit ministrului de finanțe Costis Hatzidakis, „aceste măsuri fac parte din politica guvernamentală în domeniul locuințelor, care urmărește, în cooperare cu sectorul privat, să asigure locuințe de calitate și la prețuri accesibile pentru toți cetățenii, ținând cont de necesitatea de a continua investițiile în condiții mai echilibrate”.
Potrivit Ministerului Migrației, cererea pentru acest program a fost fără precedent în 2023, cu 10.214 cereri de obținere sau prelungire a programului. Și anul trecut au fost eliberate 5.701 de vize, în valoare totală de un miliard de euro.
Modificările aduse de guvern la viza de aur au atras critici din partea unor investitori. „Consecințele pentru investiții (…) vor fi dramatice”, a deplâns Asociația elenă a Societăților și Întreprinderilor cu Răspundere Limitată, într-o scrisoare adresată ministrului economiei Costis Hatzidakis și ministrului dezvoltării Costas Skrekas.
Potrivit Băncii Greciei, chiriile au crescut cu 20% de când țara a ieșit oficial din criza economică de un deceniu, în 2018, reducând puterea de cumpărare a gospodăriilor. Ca răspuns la această criză imobiliară, Ministerul de Finanțe a introdus, de asemenea, măsuri pentru a încuraja transformarea unor clădiri în spații rezidențiale, pentru a proteja clădirile istorice și pentru a interzice închirierea pe termen scurt a proprietăților achiziționate prin programul viza de aur.
Până în prezent au fost acordate aproximativ 20.000 de permise de ședere permanentă investitorilor imobiliari, în principal de naționalitate turcă, israeliană și chineză, conform datelor Asociației Societăților și Întreprinderilor cu Răspundere Limitată din Grecia.
Și alte țări din sudul Europei afectate de criză – Cipru, Spania și Portugalia – au recurs la programe similare pentru a atrage investiții.
Cetățenii înstăriți din afara spațiului european pot obține, prin aceste programe, dreptul de ședere în UE și în spațiul Schengen.
