Liderii Uniunii Europene iau în calcul așa-numita „opțiune nucleară”, suspendarea dreptului de vot a unui stat membru, dacă Ungaria va bloca la summitul de săptămâna viitoare acordul privind pachetul multianual de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, au declarat mai multe surse europene pentru Politico.eu.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
După ani de zile în care abordarea a fost una blândă în relația cu premierul ungar Viktor Orbán, de data aceasta, diplomații europeni dau semnale că„"opțiunea nucleară" - scoaterea Budapestei din procesul de vot al UE - nu mai este de neconceput dacă acesta pune în pericol securitatea Ucrainei, o țară candidată la UE, scrie publicația citată.
Cinci oficiali și diplomați europeni au declarat pentru Politică.eu că mai multe țări din UE sunt pregătite să facă o mutare contra Ungariei, în ceea ce ar fi o decizie istorică într-o Uniune care se bazează pe coeziune și unanimitate, scrie Hotnews.ro.
Liderii UE vor să „opțiunea nucleară” pentru a-l pune la punct pe Viktor Orban
„Dacă Orbán chiar blochează din nou cu adevărat un acord [privind bugetul și cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina] la summitul din februarie, utilizarea articolului 7 pentru a priva Ungaria de drepturile de vot ar putea deveni o opțiune reală", a declarat un diplomat UE.
„Este clar că șefii de state și de guverne s-au săturat de Orban. Este timpul ca Orban să realizeze că amenințarea Articolului 7 chiar există acum”, a spus Steven Van Hecke, profesor de politici europene la KU Leuven.
De precizat că Ungaria a mai fost ținta unei tentative similare în 2018, când Parlamentul European a votat o rezoluție prin care se cerea să se ia măsuri contra Ungariei pentru ar fi încălcat valorile esențiale ale Uniunii, dar demersul nu a mers mai departe.
Budapesta a supărat și NATO, tărăgănând aderarea Suediei
Trebuie menționat faptul că Viktor Orban a supărat cancelariile occidentale și din cauza faptului că Ungaria a rămas singura țară care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO, în ciuda faptului că a promis că nu va ajunge în această situație.
Turcia, în schimb a aprobat solicitarea Suediei, deși părea că Erdogan va fi un obstacol mai dificil decât Orban. Șeful parlamentului ungar a spus joi că ratificarea aderării Suediei la NATO nu e vreo „urgență”.
În schimb Orban că l-a invitat la Budapesta pe premierul suedez Ulf Kristersson pentru a negocia ratificarea aderării țării sale la NATO. Kristersson a spus că nu are ce să negocieze pe tema intrării țării sale în Alianță, adăugând că nu va ceda la „nicio pretenție legată de aderarea la NATO - asta nu este pe masă".
PE a început ofensiva contestând dezghețarea fondurilor pentru Ungaria
Contraofensiva europeană contra guvernului Orban a început săptămâna trecută, când Parlamentul European a contestat decizia Comisiei Europene de a dezgheța în decembrie anul trecut fonduri UE peste 10 miliarde de euro pentru Ungaria.
„Cedarea la șantajul lui Orban trebuie să înceteze chiar acum", au spus mai mulți eurodeputați, cerând Comisiei și statelore membre să rămână ferme față de premierul ungar.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și-a justificat, miercuri trecută, decizia de a debloca anumite fonduri pentru Ungaria, explicând că Budapesta a realizat reformele cerute de Bruxelles pentru a întări independența sistemului său judiciar.
Ea a ținut totuși să reamintească faptul că „circa 20 de miliarde de euro" din fondurile UE destinate Ungariei rămân înghețate, din cauza îngrijorărilor legate în special de drepturile persoanelor LGBT+, libertatea academică și dreptul la azil.
Ungaria a propus UE o soluție complicată și costisitoare pentru Ucraina
Budapesta nu a părut impresionată de presiunea pusă de la Bruxelles, spunând că este departe de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană privind ajutorul pentru Ucraina.
Șeful de cabinet Gergely Gulyas a declarat că Ungaria se află în discuții cu Comisia, dar că nu este sigur că se va ajunge la un acord. În caz contrar, a spus el, ceilalți 26 de membri ai UE ar putea ajunge la o soluție fără Ungaria, însă aceasta ar fi o soluție nepractică.
Deși liderii UE au convenit luna trecută să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina, Ungaria s-a opus prin veto extinderii finanțării pentru Kiev. Comisia a propus furnizarea ajutorului prin intermediul unei revizuiri a bugetului comun al UE pentru perioada 2024-27, care ar oferi, de asemenea, mai multe fonduri pentru migrație și alte priorități.
Acordarea de finanțări către Ucraina în cadrul a 26 de acorduri bilaterale este o opțiune care a fost discutată, dar este mai complicată și mai costisitoare decât trecerea prin intermediul vistieriei centrale și ar putea afecta unitatea UE.
Iese iar Viktor Orban din sală la o cafea?
O altă variantă ar fi ca Viktor Orban să se abțină ca și în decembrie, când a ieșit din sală când s-a votat pentru acceptarea candidaturii Ucrainei la UE.
„Nu este ceea ce dorim să facem, dar este imprevizibil”, a spus Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Orban, într-un interviu acordat televiziunii private ATV și preluat duminică de agenția EFE,
El a răspuns astfel după ce a fost întrebat dacă la summitul european din 1 februarie ceilalți lideri europeni i-ar putea cere lui Orban să iasă la o cafea în timp ce ei votează ajutorul pentru Ucraina, la fel cum s-a întâmplat pe 14 decembrie la votul pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, când Orban a ieșit din sală pentru a se realiza consensul.
În privința lansării acestor negocieri premierul ungar a acceptat în cele din urmă să se abțină, în schimb el a blocat prin veto un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani.
Ce spune Articolul 7 din Tratatul UE
„(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură. Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.
(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.
(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menționată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (55%, adică 15 state din 27, nota red.), poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecințe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice. Obligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situație pentru statul membru respectiv.
(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situației care l-a determinat să impună măsurile respective.
(5) Modalitățile de vot care, în înțelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European și Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
