Parlamentul turc urma să reia marți dezbaterea privind aprobarea candidaturii Suediei de a adera la NATO, o chestiune spinoasă care s-a complicat și mai mult după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a legat-o de cererea Ankarei de avioane de luptă F-16 de la aliatul său, Statele Unite, potrivit AFP.
Suedia și Finlanda au renunțat la decenii de nealiniere militară și au încercat să adere la organizația de apărare condusă de SUA după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut. Ofertele lor au obținut aprobarea rapidă din partea tuturor membrilor NATO, cu excepția Turciei și Ungariei. Cei doi au cedat în cele din urmă, iar Finlanda a fost acceptată ca al 31-lea membru NATO în aprilie, scrie News.ro.
Turcia și Ungaria rămân singurele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord care nu au ratificat candidatura Suediei, la 19 luni după ce aceasta a depus cererea de aderare. În noiembrie, comisia pentru afaceri externe a Parlamentului turc nu a reușit să ajungă la un acord asupra unui text pentru un vot în plen și se va reuni din nou marți după-amiază.
În iulie, Erdogan și-a ridicat obiecțiile față de aderarea Suediei la NATO, după ce Stockholm a luat măsuri drastice împotriva grupurilor kurde pe care Ankara le numește teroriste. "Vedem că există o schimbare de politică în Suedia. Vedem unele decizii luate în instanțe, deși puține", a declarat luni, într-un interviu televizat, Fuat Oktay, deputat din partea partidului de guvernământ AKP al lui Erdogan și șef al Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului.
"Am avut câteva cereri pentru a fi luate măsuri suplimentare", a adăugat el. După ce va fi aprobat de comisie, va fi supus la vot în plenul parlamentului, unde alianța de guvernare a lui Erdogan deține majoritatea locurilor.
