Reducerea consumului de gaze din Uniunea Europeană (UE) și reorientarea statelor membre către furnizori alternativi, în special de gaz natural lichefiat (GNL), au condus la o prăbușire a cererii occidentale de gaz rusesc, ceea ce a forțat producătorii din Rusia să-și reducă producția cu 10% în primul trimestru al acestui an, lider al scăderilor fiind gigantul monopolist Gazprom, cu 18%.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: România a importat, în primele două luni din 2023, o cantitate de gaze naturale de 175.300 tone echivalent petrol (tep), cu 64,9% (-324.500 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut. Comisia Națională de Strategie și Prognoză a estimat pentru 2023, în ultima prognoză a echilibrului energetic publicată, o producție de gaze de 7,61 milioane tep și importuri de 2,185 milioane tep, în creștere cu 2,1%, respectiv în scădere cu 6,2%, de la an la an
Importurile au fost efectuate prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, ceea ce sugerează că majoritatea gazelor provin din Turkish Stream și la origine sunt extrase de Gazprom în Rusia.
Producția de gaze a Federației Ruse din perioada ianuarie-martie a scăzut cu 10% comparativ cu cea din aceeași perioadă a anului trecut, la 180 de miliarde de metri cubi, susține publicația economică Kommersant, care citează surse din industrie.
Și reducerea producției din luna martie a fost una similară, de 10%, aceasta coborând la 61 de miliarde de metri cubi.
Principala companie responsabilă de scăderea producției a fost Gazprom. Dacă producția de gaze a gigantului monopolist rus s-a redus în primul trimestru cu aproape 18% sau 117 miliarde metri cubi (iar în martie tot cu 18% sau 39 miliarde metri cubi) pe fondul scăderii exporturilor către UE, cea a celor mai mai mari producători independenți, Rosneft și NOVATEK, este în creștere.
Subsidiara Gazprom Neft, unde gigantul rus are o participație de 96%, și-a redus semnificativ la rândul său producția, tot cu 18%, la 8,6 miliarde de metri cubi, în primul trimestru, iar în martie - cu 22%, la 2,3 miliarde de metri cubi.
Gazprom, care de la începutul anului nu mai publică date statistice privind producția, a refuzat să comenteze informațiile publicate de Kommersant.
Cel mai mare producător independent din Rusia, NOVATEK, și-a majorat cu 1% producția de gaze în primul trimestru al anului, la 20 de miliarde de metri cubi, iar în martie cu 6%, la 7 miliarde de metri cubi.
Rosneft, în schimb, a crescut producția de gaze cu peste 70%, la 19,7 miliarde de metri cubi în primul trimestru. În martie, producția de gaze a companiei s-a apreciat cu 65%, la 6,7 miliarde de metri cubi.
Producția de gaze a celorlalte mari companii petroliere rusești, Lukoil, Surgutneftegas - a scăzut pe fondul scăderii producției de petrol. Astfel, Lukoil și-a redus producția cu 3% în primul trimestru, la 4,6 miliarde de metri cubi, iar Surgutneftegas cu 14,5%, la 1,8 miliarde de metri cubi.
Diminuarea producției în Federația Rusă este o consecință a reducerii semnificative a livrărilor Gazprom către țările UE după izbucnirea ostilităților în Ucraina. UE este istoric cea mai mare piață de desfacere a companiei, însă în prezent tranzitul către Europa se face doar prin Turkish Stream și la un nivel redus, prin Ucraina.
Potrivit experților ruși citați de Kommersant, producția de gaze a Rusiei va fi de 630 de miliarde de metri cubi în 2023 față de 673,8 miliarde de metri cubi în 2022, iar gigantul Gazprom va fi principalul responsabil pentru acest declin, urmând a-și micșora cantitatea de gaze extrasă de la 412,6 miliarde de metri cubi în 2022 la 385-390 miliarde de metri cubi în 2023.
