Reconstrucția zonelor de est ale Ucrainei va fi o operațiune „100% politică”, fără o piață reală în care companiile să concureze liber, spune Cezary Kaźmierczak, președintele Związku Przedsiębiorców i Pracodawców, una dintre organizațiile patronale din Polonia.
„Acolo vor fi instituții mari, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială, fonduri mari de investiții de tip BlackRock și corporații din țări mari. Toate cărțile vor fi împărțite de Kiev și nu va fi o competiție de piață. Va fi ca în cazul comenzilor militare sau al construcției unei centrale nucleare: vor fi acordate contracte politice”, a spus Kaźmierczak într-un interviu pentru WNP.
El a contestat și ideea că întreaga Ucraină ar avea nevoie de reconstrucție.„Pagubele făcute de armata rusă la Bucea și Irpin au fost reparate, inclusiv podurile. Acolo nu mai sunt urme ale războiului. Celebra alee a tancurilor arse este acum o stradă normală, cu flori și copaci”, a spus el.
În opinia sa, pentru cea mai mare parte a teritoriului ucrainean este mai corect să se vorbească despre modernizare decât despre reconstrucție.
Trei probleme înainte de reconstrucția estului
Pentru teritoriile unde războiul continuă, Kaźmierczak vede trei obstacole. Primul este controlul teritorial: Ucraina ar trebui mai întâi să recâștige zonele ocupate. Al doilea este repopularea acestora. „Cred că va fi la fel de dificilă precum popularea teritoriilor vestice ale Poloniei după al Doilea Război Mondial. Va fi o operațiune dificilă”, a spus el.
Al treilea obstacol este modul în care vor fi împărțite marile contracte, despre care spune că va fi decis politic.
Pentru companiile de construcții, oportunitățile ar putea apărea mai ales în lucrări de modernizare decise la nivel regional.
Kaźmierczak spune că marile proiecte din estul Ucrainei, inclusiv cele din actuala zonă de război, vor fi controlate de Kiev. În schimb, lucrările locale sunt și vor fi decise de administrațiile regionale.
Ucraina are aproape 35 de milioane de locuitori și o putere de cumpărare mai redusă
„În prezent, Ucraina înseamnă 4% din exporturile noastre, deci nu este o piață atât de atractivă încât să nu putem supraviețui fără ea. Vom vedea ce va fi mai departe. Deocamdată este război și, până când nu va exista o pace relativ stabilă, nu se vor întâmpla foarte multe”, a spus el.
Produsele agricole ieftine din Ucraina vor ajunge oricum în UE. El consideră că presiunea este reală, indiferent dacă Polonia încearcă sau nu să blocheze intrarea directă a acestor produse.
„Aceste produse ieftine sunt dorite de germani, francezi și țările Beneluxului. Produsele ucrainene vor ajunge acolo”, a spus acesta.
Potrivit acestuia, guvernul polonez ar trebui să aibă un program clar pentru prelucrarea produselor agricole ieftine venite din Ucraina și pentru captarea unei părți mai mari din valoarea adăugată.
Unde stă România
Într-un clasament al țărilor europene raportat la Produsul Intern Brut, România se află în zona de mijloc (0,6%) în privința sprijinului militar, financiar și umanitar acordat Ucrainei de la începutul războiului.
Țări precum Danemarca (3,3% din PIB), Estonia (3,2%), Lituania (2,5%), Polonia (1,3%) sau Țările de Jos (1,4%) au alocat sume mult mai mari, raportat la dimensiunea economiei lor.
State mari și bogate din Europa precum Germania (1% din PIB) sau Franța (0,8%) au contribuit proporțional mai mult decât România.
