Cele mai importante știri din 12-13 septembrie din Republica Moldova.
1) Oficial! Procedura de extrădare a lui Vlad Plahotniuc s-a finalizat. Urmează revenirea oligarhului în R. Moldova
Ministerul Justiției de la Chișinău a recepționat astăzi, prin intermediul Biroului Național Central Chișinău Interpol, decizia de extrădare emisă de ministerul elen, relatează deschide.md. Asta după ce Ministerul Justiției din R. Moldova și Procuratura Generală au formulat cereri privind extrădarea fostului lider democrat.
„Setul de acte necesar pentru extrădare a fost transmis Ministerului Afacerilor Interne, instituție competentă pentru preluarea persoanei vizate. MAI deja întreprinde acțiunile necesare pentru preluarea lui Vladimir Plahotniuc din custodia autorităților elene”, ne informează reprezentanții Ministerului Justiției de la Chișinău.
Autoritatea mai scrie că după recepționarea informației despre reținerea lui Vladimir Plahotniuc în Grecia, la 22 iulie, autoritățile Republicii Moldova au inițiat prompt demersurile pentru extrădare, în conformitate cu prevederile Convenției europene de extrădare.
„Procuratura Generală a transmis autorităților din Grecia o primă cerere de extrădare la 24 iulie, iar Ministerul Justiției la 4 august. Ulterior, la 8 august, Procuratura Generală a expediat a treia cerere. Respectiv, procesul de examinare și confirmare a cererilor de extrădare cu privire la cetățeanul Vladimir Plahotniuc s-a finalizat”, ne mai spun cei de la Justiție.
2) Diaspora, mărul discordiei: Votul moldovenilor din afara țării între drept constituțional și manipulări politice
Deși circa 1,2 milioane de cetățeni moldoveni trăiesc peste hotare, unii actori politici le contestă dreptul de vot, invocând scenarii false de fraudă electorală, relatează tv8.md. Astfel de narațiuni, propagate din exterior (în special din Rusia) și amplificate în campanie, divizează societatea și erodează încrederea în procesul democratic.
În prag de alegeri, atenția politicienilor se îndreaptă brusc către cei 2,4 milioane de cetățeni din țară, dar și către cei 1,2 milioane de moldoveni din afara țării. Unii vor să le câștige simpatia, alții le contestă dreptul de a decide viitorul țării, invocând suspiciuni de fraude în diaspora. Aceste tipuri de manipulări nu sunt noi, dar în perioada pre-electorală și-au intensificat prezența.
„În perioada de referință, au continuat a fi promovate ideile de fraudare a alegerilor prin intermediul diasporei. Sursa acestor narative au fost: Federația Rusă, prin atacurile de dezinformare care au persistat”, a explicat pentru „Alo, TV8” șeful misiunii de observare a alegerilor, Promo-LEX, Nicolae Panfil.
3) CEC a început tipărirea celor 864 300 de buletine de vot pentru diasporă; Conține 23 de nume ale concurenților electorali
Comisia Electorală Centrală (CEC) a demarat tipărirea buletinelor de vot destinate secțiilor de votare din străinătate, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, relatează jurnal.md. În total vor fi tipărite 864 300 de buletine de vot, dintre care 756 800 în limba română, 105 500 în rusă, 1 500 în ucraineană și 500 în găgăuză. Buletinele au lungimea de 59 cm, lățimea de 14 cm, sunt tipărite pe hârtie opacă albastră și cuprind 23 de candidați electorali, în ordinea stabilită de tragerea la sorți. Costul imprimării este de 1,10 lei per buletin, ceea ce însumează circa 954 de mii de lei pentru întregul tiraj.
Cea mai mare parte a buletinelor este alocată Italiei (229 de mii), urmată de Germania (140 de mii), Marea Britanie (97 de mii), Franța (83 de mii) și România (80 de mii). La polul opus, cele mai puține buletine vor merge către secțiile din Japonia, China și Qatar (câte 300 fiecare), respectiv Azerbaidjan, India și Islanda (câte 500 fiecare). Buletinele tipărite vor fi expediate misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova prin intermediul Ministerului de Externe, pentru a fi distribuite secțiilor de vot din străinătate. Astfel, diaspora va fi dotată la timp cu materialele de vot necesare, asigurându-se condițiile pentru exercitarea dreptului constituțional de vot al cetățenilor moldoveni de peste hotare.
Totodată, faptul că buletinele sunt redactate în patru limbi (română, rusă, ucraineană și găgăuză) reflectă măsurile luate de autorități pentru a facilita votul tuturor cetățenilor, indiferent de preferința lingvistică sau zona în care se află.
4) Cetățenii R. Moldova pot aplica la programul de relocare în Rusia fără a cunoaște limba rusă. Decretul lui Putin
Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care a modificat programul de relocare în Federația Rusă, relatează zdg.md. În baza noilor prevederi, cetățenii R. Moldova, dar și cei din Ucraina, Belarus și Kazahstan, pot aplica la program fără a fi obligați să demonstreze cunoașterea limbii ruse. Actul este datat cu 8 septembrie.
Prin decretul semnat, Putin a modificat Programul de relocare voluntară a „compatrioților”, care funcționează în Rusia din 2006. Oficial, scopul programului este „de a sprijini etnicii ruși, rudele acestora și alte persoane care au rămas în afara Federației Ruse după destrămarea URSS să se mute cu trai permanent în Rusia și să se integreze în societate”.
Prin modificările operate, au fost extinse categoriile de persoane care pot participa la programul de relocare în calitate de repatriați, incluzând persoane născute și anterior rezidente în autoproclamatele republici Donțețk (DNR) și Luhansk (LNR) din Ucraina, precum și în regiunile ucrainene ocupate temporar, Zaporijjea și Herson.
5) Protest al veteranilor războiului de pe Nistru, după ce proeuropeanul Tkaciuk a declarat că Memorandumul Kozak „trebuia semnat” – Agora
Într-o emisiune TV, Mark Tkaciuk, unul dintre liderii blocului electoral Alternativa (care se auto-definesc pro-europeni), a afirmat că în 2003 i-ar fi recomandat președintelui de atunci, Vladimir Voronin, să semneze Memorandumul Kozak, planul propus de Rusia pentru federalizarea Republicii Moldova, relatează agora.md. Această declarație, practic o susținere a federalizării țării, i-a indignat pe veteranii care au luptat pentru integritatea Republicii Moldova. Ca urmare, Mișcarea „Forța Veteranilor pentru Neam și Țară” a pichetat atât Ambasada Federației Ruse la Chișinău, cât și sediul Blocului Electoral „Alternativa” condus de Tkaciuk, cerând excluderea acestui bloc din alegeri.
Veteranii consideră inacceptabil ca un politician care aspiră la Parlament să promoveze planuri de federalizare ce ar pune în pericol suveranitatea țării. „Mark Tkaciuk a recunoscut că este autorul planului Kozak… Nu putem privi asemenea declarații cu indiferență,” a declarat Constantin Covrig, președintele asociației veteranilor organizatoare, subliniind că „Alternativa” lui Tkaciuk pare o alternativă la pace, la parcursul european și la suveranitatea Republicii Moldova.
Protestatarii au cerut tranșant ca blocul „Alternativa” să fie împiedicat să participe la alegeri, considerând că promovează agenda Kremlinului. Un alt reprezentant al veteranilor, Andrei Eremia, a pus întrebarea retorică: „Ce înseamnă alternativa lor?! Alternativa la pace?! Alternativa la parcursul european?!”, condamnând pozițiile exprimate de Tkaciuk.
În fața reacției publice dure, Mark Tkaciuk a revenit ulterior cu precizări. Într-o postare pe rețelele sociale, el a susținut că afirmațiile sale au fost interpretate greșit și a declarat că în prezent se opune federalizării Republicii Moldova.
De asemenea, câțiva membri ai blocului Alternativa au ieșit să discute cu veteranii, încercând să aplaneze situația. Un reprezentant al formațiunii, Victor Pruteanu, a declarat că susținerea Memorandumului Kozak a fost decizia personală a lui Tkaciuk acum 20 de ani, insistând că programul actual al blocului prevede dimpotrivă „evacuarea trupelor ruse, retragerea munițiilor și reunificarea țării”.
Contextul istoric menționat de presă reamintește că Tkaciuk a fost consilierul politic al președintelui Voronin în perioada 2001–2008, iar Memorandumul Kozak (proiectat de emisarul rus Dmitri Kozak) propunea transformarea Moldovei într-un stat federal asimetric, cu staționarea trupelor ruse încă 20 de ani și un parlament bicameral – plan pe care Voronin l-a refuzat în ultimul moment în 2003.
6) Irina Vlah: Partidul Republican „Inima Moldovei” a devenit ținta principală pentru PAS, iar cu cât se apropie alegerile, cu atât abuzurile devin mai dure
Unimedia acoperă declarațiile făcute de Irina Vlah, lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, care acuză guvernarea de acțiuni de intimidare și hărțuire politică a opoziției pe parcursul campaniei electorale. Într-un briefing de presă susținut în prima jumătate a lunii septembrie, Vlah a afirmat că partidul ei a devenit „ținta principală” a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS, aflat la putere) și că, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din 28 septembrie, „abuzurile devin tot mai dure”, relatează unimedia.info. Ea acuză guvernarea că, realizând că ar putea pierde puterea, a declanșat „cel mai mare val de teroare împotriva cetățenilor cu alte opinii și împotriva opoziției adevărate” – referindu-se la percheziții, arestări și amenzi la adresa membrilor și susținătorilor opoziției. Vlah numește PAS „regimul galben” și îi acuză pe conducătorii acestuia că folosesc instituțiile statului într-o manieră represivă, abandonându-și misiunea legală în favoarea persecutării celor care critică guvernarea.
Ea susține că majoritatea instituțiilor publice centrale sunt angajate informal în campania electorală a PAS, iar folosirea resurselor administrative în favoarea puterii are loc zilnic, sub ochii unui arbitru electoral pasiv. Vlah afirmă că a depus chiar o sesizare la CEC, prezentând probe că prim-ministrul Dorin Recean (candidat pe lista PAS) își folosește funcția și resursele guvernamentale pentru a avantaja partidul de guvernământ, defavorizând alți competitori – însă CEC ar fi ignorat sesizarea, transmițând practic mesajul că PAS poate încălca legea fără consecințe. De asemenea, Vlah acuză puterea că încearcă să împiedice opoziția să protesteze liber: a dezvăluit că ea și colegi ai săi au fost citați la poliție după ce au organizat un protest în fața Președinției (unde, spune ea ironic, „probabil am împiedicat-o pe Maia Sandu să-și bea cafeaua în liniște”).
Lidera Partidului “Inima Moldovei” este convocată la poliție pe 16 septembrie, bănuind că autoritățile vor încerca să formuleze acuzații formale pentru a o pune sub învinuire.
7)„Limba moldovenească”. Candidata partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, declară că „este deosebit de important să păstrăm limba moldovenească ca limbă oficială”
Victoria Furtună, lidera și candidata Partidului Politic „Moldova Mare”, a stârnit controverse afirmând public, pe 12 septembrie, că „este deosebit de important să păstrăm limba moldovenească ca limbă oficială”, relatează protv.md. Declarația sa vine în contextul în care, încă din 2023, în legislația Republicii Moldova s-a operat substituirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”m modificare votată de Parlament tocmai pentru a clarifica denumirea oficială a limbii de stat. Afirmațiile Victoriei Furtună contrazic direct această decizie și reînvie o veche dezbatere identitară, plasând partidul său într-o poziție naționalist-conservatoare privind chestiunea limbii.
În esență, Partidul „Moldova Mare” promovează ideea unei identități moldovenești distincte de cea românească, iar limba este elementul central al acestei platforme. Victoria Furtună a subliniat că menținerea sintagmei de „limbă moldovenească” în Constituție și în uzul oficial ar fi crucială pentru suveranitatea și identitatea țării. Mesajul țintește un electorat prorus sau tradiționalist, sensibil la teoria „limbii moldovenești” promovată intens în perioada sovietică și de anumite forțe politice ulterior. De altfel, partidul condus de Furtună a avut un parcurs controversat înainte de alegeri: este perceput ca fiind afiliat cercurilor lui Ilan Șor (oligarh fugit și sancționat pentru subminarea ordinii constituționale), iar înregistrarea sa în cursa electorală a fost posibilă abia după ce o instanță supremă a dat câștig de cauză formațiunii, în pofida obiecțiilor CEC.
Declarația despre „limba moldovenească” se înscrie astfel într-o strategie de mobilizare a anumitor segmente de electorat, readucând în discuție subiecte identitare în plină campanie. Reamintim că legea adoptată în martie 2023 a fost salutată de forțele pro-europene ca o corectare a adevărului istoric și științific (limba vorbită în Moldova este de facto româna), însă a fost criticată de opoziția prorusă ca fiind o „trădare națională”. În acest climat, poziționarea Victoriei Furtună ca apărătoare a „limbii moldovenești” indică faptul că Partidul „Moldova Mare” mizează pe retorica identitară și nostalgiile sovietice pentru a câștiga voturi. Subiectul limbii rămâne unul sensibil în societate, iar asemenea declarații riscă să adâncească faliile identitare, deși, din punct de vedere legal, limba română rămâne consfințită ca limbă oficială a statului.
8) Maia Sandu, de la Roma, enumeră realizările în relația moldo-italiană: „Să avem grijă să păstrăm ce am obținut”
Aflată într-o vizită oficială în Italia, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat cetățenilor într-un scurt clip distribuit pe rețelele de socializare, relatează jurnal.md. Șefa statului a ținut să sublinieze că cele mai multe dintre reușitele politice obținute de RM în relația cu Italia au venit după anul 2021. Printre acestea se numără un nou acord de pensii cu Italia și un acord îmbunătățit privind permisele de conducere. Toate realizările trebuie păstrate cu „grijă”, conform spuselor președintei.
Șefa statului a reamintit despre provocările de la începutul anilor 2000, când mulți dintre cetățeni au luat-o pe drumurile străinătății din cauza situației economice dificile de acasă. În acea perioadă, o mare parte dintre moldoveni au ajuns să muncească în Italia, stabilindu-se cu greu acolo și fiind privați de bucuria revenirii acasă din cauza actelor pe care nu le puteau obține.
Astăzi, lucrurile stau complet altfel. Comunitatea de moldoveni, a remarcat Maia Sandu, s-a integrat frumos. Iar munca onestă a concetățenilor noștri a adus apreciere moldovenilor și a construit cea mai numeroasă diasporă moldovenească anume în orașele italiene.
9) Drapelul R. Moldova, arborat la Vatican. Maia Sandu primită de Papa Leon al XIV‑lea
Președinta Moldovei, Maia Sandu, a fost primită în audiență de către Papa Leon al XIV-lea, relatează TV8. Cu această ocazie, steagul R. Moldova a fost arborat la Vatican.
Audiența a avut loc în Palatul Apostolic din Cetatea Vaticanului, iar după întrevederea cu Suveranul Pontif, președinta s-a întâlnit și cu cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, care era însoțit de arhiepiscopul Pau Richard Gallagher, secretar pentru Raporturile cu statele și organizațiile internaționale, transmite Vatican News.
„În cadrul întâlnirii cordiale de la Secretariatul de stat s-a exprimat satisfacția pentru relațiile bilaterale pozitive existente și urarea unei ulterioare consolidări a acestora”, se arată în comunicatul Sălii de Presă a Sfântului Scaun.
10) R. Moldova, atacată hibrid în peninsula italică
La Torino au apărut afișe împotriva integrării europene a Moldovei, acțiune revendicată de mișcarea „Italia Unita”, relatează agenția italiană ansa.it.
„Italia pe primul loc, solidaritate cu opoziția moldovenească.” Sub acest slogan, Italia Unita ar fi lansat o campanie la Torino, afișând postere care criticau „planurile de extindere ale Uniunii Europene”. Unul dintre pancarte, lângă un steag italian, spune: „Europa, de ce să finanțăm represiunea politică, cenzura mass-media și violența împotriva opoziției din Moldova? Dați banii înapoi poporului italian.”
Mișcarea, condusă de Amedeo Avondet, cunoscut susținător al Federației Ruse, critică într-un comunicat „contribuțiile italiene la bugetul european și ajutorul acordat Kievului”, numind perspectiva aderării Ucrainei și a Moldovei la UE „delirantă”. Potrivit lui Avondet, posibila aderare a Moldovei ar implica „noi costuri pentru contribuabilii italieni” și „reduceri ale cheltuielilor publice”.
11) Ambiția europeană a Moldovei, în pericol dacă opoziția prorusă câștigă alegerile – avertisment al autorităților de la Chișinău
Agenția Reuters a publicat pe 12 septembrie o analiză despre implicațiile geopolitice ale alegerilor din Republica Moldova, citând îngrijorările oficialilor pro-occidentali de la Chișinău. Mesajul este clar: dacă opoziția prorusă va prelua Parlamentul după scrutinul din 28 septembrie, parcursul european al Moldovei ar putea fi stopat. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean (ambii exponenți ai PAS, partidul Maiei Sandu) au atras atenția că miza alegerilor este uriașă – menținerea direcției pro-UE sau alunecarea țării în sfera de influență a Kremlinului. „Să nu ne facem iluzii: UE nu va finanța un guvern orientat spre Kremlin”, a declarat Grosu, avertizând că o eventuală guvernare prorusească ar însemna blocarea integrării europene, ratarea țintei de aderare până în 2028 și revenirea „clanurilor criminale” la putere. La rândul său, premierul Recean a afirmat că doar votul cetățenilor poate „salva Moldova de cei care au prădat-o și au vândut-o”, o referire la forțele oligarhice și filoruse din trecut.
Contextul acestor declarații este dat de un sondaj publicat în acea săptămână, care pentru prima dată indica o scădere a PAS pe locul al doilea, cu 34,7% din intențiile de vot, în urma Blocului Patrioților (Socialiști+Comuniști) creditat cu 36%. Blocul Patrioților, condus de ex-președintele Igor Dodon, promite să stopeze politicile pro-europene care, afirmă el, „i-au sărăcit pe oameni”. Analiști citați de Reuters observă că această alianță prorusă duce o campanie activă și agresivă, reușind să capitalizeze nemulțumirile populației, în timp ce PAS pare să nu fi convins încă electoratul că merită un nou mandat.
Sondajul mai arată că alte două formațiuni ar intra în viitorul Parlament: Partidul Nostru (al primarului de Bălți, Renato Usatîi) cu 8,4% și Blocul „Alternativa” (în spatele căruia guvernarea vede o agendă pro-Kremlin) cu 7,9%. Important, cercetarea nu a inclus votul diasporei, circa un milion de alegători, de obicei majoritar pro-occidentali, ceea ce oferă o marjă de incertitudine considerabilă. Experții anticipează că, dacă PAS nu va obține majoritatea, Maia Sandu ar prefera o coaliție cu formațiuni moderate precum Partidul Nostru, decât să numească un prim-ministru din tabăra prorusă.
