Rusia „prădătoare” dezgroapă antichitățile din Crimeea, după anexare. Săpături ilegale

Rusia „prădătoare” dezgroapă antichitățile din Crimeea, după anexare. Săpături ilegale

Ruinele unei vechi bazilici din colonia greacă Tauric Chersonesos fondată acum aproximativ 2500 de ani FOTO via RFE / RL

scris 6 iul 2021

Rusia face săpături arheologice în Crimeea încă din 2014 după anexarea peninsulei și a plasat muzeele, siturile culturale și instituțiile științifice  sub administrarea sa. Regiunea este  un loc de intersecție a civilizațiilor timp de mai multe secole.

Rusia a dezgropat noi situri istorice situate în mare parte de-a lungul unui pod și autostrăzi menite să consolideze legătura Moscovei cu peninsula,  însușindu-și o sumedenie  de comori, artefacte ale civilizațiilor antice care și-au pus amprenta asupra regiunii: cimerieni, sciți, greci, pontici și romani; sarmati, bizantini, mongoli și otomani; goți, huni, khazari, slavi, tătari din Crimeea, arată Adevarul.  

Până în prezent, cel puțin 29 de entități juridice, controlate de Rusia, au participat la săpături ilegale, a declarat pentru RFE / RL Ministerul Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar din Ucraina.  

Statul vine cu tichete sociale pentru sprijin educational, ajutor atât pentru familii, dar și pentru retailerii loviți de pandemie. Cum poți intra în program CITEȘTE ȘI Statul vine cu tichete sociale pentru sprijin educational, ajutor atât pentru familii, dar și pentru retailerii loviți de pandemie. Cum poți intra în program

Încercările de a monitoriza calitatea și derularea excavărilor- sau a „jafului”, așa cum sunt descrise acțiunile Kremlinului - siturilor arheologice „au fost blocate de administrația ocupației ruse din Crimeea”.  

Mai bine de 1 milion de artefacte au fost descoperite doar pe parcursul construcției Podului Crimeii, ce traversează strâmtoarea Kerci, în trecut tranzitată de navele antice care transportau cereale, ceramică și alte bunuri între Marea Azov și Marea Mediterană.

Numărul lor a crescut după inaugurarea autostrăzii Tavrida - în august 2020 - ce leagă orașul Kerci de sud-vestul orașului port Sevastopol.   Săpăturile au fost realizate conform unei legi din Rusia care cere ca săpăturile arheologice să aibă loc înainte de începerea proiectelor de infrastructură finanțate la nivel federal în peninsulă. Astfel arheologii au primit „o oportunitate unică de a efectua cercetări la scară largă în diferite regiuni din Crimeea”, potrivit Institutului de Arheologie de la Academia Rusă de Științe, ducând la cele mai mari săpături „din istoria arheologică a Crimeii”.  

„Clădiri noi” O expediție arheologică lansată în 2016 și care a urmat o rută de 310 kilometri de-a lungul autostrăzii Tavrida, ce traversează Crimeea, prilejuit descoperire a 100 de situri arheologice, vechi de 80.000 de ani. Potrivit Institutului Rus de Arheologie, peste 10.000 de obiecte au fost transferate în muzeele din Crimeea, controlate acum de Moscova.  

Gebruder Weiss face încă un pas spre digitalizare și lansează și în România portalul myGW dedicat clienților CITEȘTE ȘI Gebruder Weiss face încă un pas spre digitalizare și lansează și în România portalul myGW dedicat clienților

Între descoperirile importante se află Movila Spitalului (cel târziu ,secolul al IV-lea î.Hr.) denumită astfel din cauza locului său lângă un spital din orașul Kerci și unde sunt îngropate rămășițele membrilor nobilimii Bosporan.  

Totodată, s-a găsit o movilă funerară din epoca bronzului, numită Fântâna Kurgan 1, formată din pietre mari, dispuse în jurul unei plăci ce acoperă trupul unui bebeluș.  

Un alt sit este așezarea Hoardei de Aur, cunoscută drept Kosh-Kuyu, situată la extremitatea estică a peninsulei Crimeea, lângă Kerch.   Excavările cimitirului Kil-Dere 1 din Valea Inkerman de lângă Sevastopol au dus la descoperirea a 232 de morminte și 63 de stele, cea mai mare colecție de pietre funerare scitice târzii din Crimeea. În 2018, săpăturile de-a lungul râului Belbek, lângă Sevastopol au dezvăluit Front-3”, o necropolă din epoca romană, alcătuită din 200 de morminte, care sunt în continuare explorate, laolaltă cu rămășițele a 250 de persoane.   În 2017, scafandrii au descoperit un cap uriaș din teracotă grecească, în apele capului Ak-Burun, la scurtă distanță de secțiunea feroviară a podului ce leagă Crimeea de Rusia.

Expediția din estul Crimeii  

Acesta a vizat  așezările și moșiile fortificate din regiunea Azov a peninsulei.   Excavațiile la așezarea Polyanka au dus la descoperirea amforelor Sinop, ce datează din secolele II-III î.Hr.  

De asemenea, au loc săpături la Kara Toba, o așezare din secolul IV î.Hr., situată în nord-vestul Crimeii. Lucrările se desfășoară de la mijlocul anilor 1980. Așezarea a servit drept cetate pentru un rege pontic și sciții din perioada târzie, până când aceasta a fost distrusă de bosporani.

Disputa cea mai aprinsă dintre Kiev și Moscova se referă la o colecție de antichități prețioase  aflate în turneu în străinătate, la momentul ocupării peninsulei de către Rusia.  

Vladimir Putin îi explică unei femei de ce au crescut așa de mult prețurile CITEȘTE ȘI Vladimir Putin îi explică unei femei de ce au crescut așa de mult prețurile

Peste 570 de artefacte - între care o teacă de aur, o cască ceremonială, dar și bijuterii și pietre prețioase - sunt obiectul unui proces judecătoresc între patru muzee din Crimeea, statul ucrainean și Muzeul Allard Pierson din Amsterdam (APM).   

Cel din urmă a expus colecția din februarie până în august 2014 și a returnat între timp obiectele împrumutate de Muzeul de la Kiev, dar a optat pentru păstrarea în siguranță a artefactelor din colecțiile din Crimeea. „Nu depinde de Muzeul Allard Pierson să stabilească sau să decidă cui ar trebui returnate obiectele aflate în litigiu”, a declarat  pentru RFE / RL procurorul Paul Loeb, care reprezintă muzeul olandez.   Muzeele din Crimeea susțin că APM „încalcă obligațiile” unui contract de împrumut încheiat înainte de ocuparea Crimeii și că nu există bază legală pentru transferul colecției la Kiev. Ucraina susține că este proprietarul de drept al colecției, iar o instanță olandeză i-a dat câștig de cauză în 2016,  dispunând restituirea colecției la Kiev, deoarece obiectele făceau parte din patrimoniul Ucrainei.  

În urma unei contestații, s-a dat o decizie provizorie conform căreia în acest caz nu se pot aplica Tratatul UNESCO din 1970, Legea Patrimoniului Olandez și alte acte legislative care se referă la transferul și deținerea de bunuri culturale.  

O decizie finală este așteptată pe 14 septembrie.   Ministerul pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar din Ucraina a spus că „drepturile asupra tuturor siturilor de patrimoniu din Peninsula Crimeea aparțin exclusiv Ucrainei”, enunțând mai multe  îngrijorări cu privire la activitățile arheologice în curs în Peninsula Crimeea.  

Una dintre îngrijorări privește transferul obiectelor culturale din Crimeea către muzeele din Rusia pentru a fi expuse publicului.  

„Mutarea și vânzarea ilegală de situri și obiecte de patrimoniu din Peninsula Crimeea este foarte probabilă”, a concluzionat  Ministerul ucrainean.  

Totodată, fără posibilitatea unei monitorizări a săpăturilor, integritatea siturilor ar putea avea de suferit, iar valoarea istorică și culturală a acestora să fie afectată - ca de pildă Rezervația istorică și culturală Bahcisarai, precum și orașul antic Tauric Chersonesos, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.

Xpert Beauty își dublează cifra de afaceri în pandemie și intră pe piața din Ungaria CITEȘTE ȘI Xpert Beauty își dublează cifra de afaceri în pandemie și intră pe piața din Ungaria

Problema se pune special, potrivit ministerului, „având în vedere săpăturile arheologice active și ilegale făcute de Rusia, în special în cadrul construcției unor proiecte de infrastructură mari și a unor cazuri de „lucrări de restaurare 'neprofesioniste'” la anumite situri, inclusiv în cazul Palatul Khan, singurul palat de tip tătar din lume, aflat în Crimeea, în rezervația Bahcisarai.  

În acest caz, cărămida a fost smulsă, iar vopseaua de pe fațadă a fost deteriorată atunci când restauratorii au încercat să o curățe. Aceste probleme au determinat Ucraina să ia în considerare modalități de implicare a „observatorilor internaționali UNESCO pentru a monitoriza situația în teritoriul ocupat temporar” fără să ia în calcul jurisdicția Rusiei în Crimeea, a spus ministerul.  

Indiferent de ceea ce crede sau vrea Kievul, săpăturile continuă, Rusia recrutând în mod deschis voluntari pentru excavarea siturilor din Crimeea, cu sprijinul Fondului patrimoniului milenar al Rusiei și finanțarea din partea administrației lui Putin.

viewscnt
Afla mai multe despre
rusia
arheologie