Estonia va săpa aproape 40 de kilometri de șanțuri antitanc de-a lungul frontierei sale sud-estice, pe care o împarte cu Rusia, în următorii doi ani, relatează televiziunea publică ERR.
Este vorba despre un proiect de fortificare a granițelor și de consolidare a apărării statelor baltice. Operațiunile au început deja, scrie Le Figaro.
„Avem deja un obstacol natural important în nord-estul Estoniei, râul Narva, și în est, lacul Peipus. În sud-est, pentru a opri inamicul, planul prevede construirea a 40 de kilometri de șanțuri antitanc. Adică pe toată lungimea frontierei, acolo unde este necesar”, a declarat Ainar Afanasjev, locotenent-colonel în cadrul Statului Major General al Forțelor de Apărare Estoniene, scrie News.ro.
Aceste instalații ar trebui să fie gata „până la sfârșitul anului 2027”, potrivit locotenent-colonelului.
„Ar trebui să dispunem, de asemenea, de 600 de buncăre, deja săpate în sol sau cel puțin instalate în apropierea locațiilor lor inițiale”, a continuat el.
În sud-estul țării, lângă satul Vinski, situat de-a lungul frontierei cu Rusia, la jumătatea distanței dintre Letonia și lacul Pskovskoe, proiectul este deja vizibil. Un șanț antitanc de jumătate de kilometru lungime a fost săpat recent în fața gardului de delimitare care separă Estonia de Rusia.
ERR relatează, de asemenea, că șanțurile vor fi săpate de acum înainte în interior față de acest gard, unde sunt deja instalați dinți de dragon și sârmă ghimpată.
„Anul acesta, se preconizează construirea a două baze fortificate: una în nord-estul Estoniei, cealaltă în sud-estul Estoniei, cuprinzând până la 14 buncăre”, a declarat Armin Siilivask, șef de proiect în cadrul departamentului de achiziții al Centrului de Investiții pentru Apărare.
Zona de apărare prevăzută la frontiera de est se va întinde pe aproximativ 100 de kilometri lungime și 40 de kilometri adâncime, pornind de la frontiera terestră.
Majoritatea acestor lucrări se concentrează în zone unde frontiera ruso-estonă traversează terenuri puternic împădurite, necesitând astfel o supraveghere sporită (cea mai mare parte a frontierei estice a Estoniei se întinde de-a lungul cursurilor de apă).
Aceste noi instalații trebuie să servească la întârzierea avansului forțelor inamice și la câștigarea de timp în cazul unei incursiuni rusești.
Deși Ministerul Apărării din Estonia a subliniat absența unei amenințări militare imediate, acesta a insistat asupra importanței pregătirii, justificând astfel efortul de fortificare a frontierei sale.
În luna mai a acestui an, Lituania a anunțat, la rândul său, că va aloca 1,1 miliarde de euro pentru consolidarea frontierei sale cu Rusia și Belarus, în special cu mine antitanc.
