Plângerea escaladează un caz care a stârnit deja acuzații de presiune politică în timpul guvernului lui Viktor Orban, învins la alegerile de luna trecută.
“Banca centrală a desfășurat o investigație internă în legătură cu informațiile apărute public, privind fosta conducere a băncii centrale și Erste Bank. Evaluând constatările investigației și datele disponibile, noua conducere a băncii centrale a depus o plângere penală împotriva unor autori necunoscuți, pentru suspiciunea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prin depășirea atribuțiilor”, potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a Ungariei (MNB).
În urmă cu două săptămâni, economistul András Simor, fost guvernator al Băncii Ungariei între 2007 și 2013 și fost vicepreședinte și director financiar la BERD, a susținut că a fost forțat, efectiv, să demisioneze din consiliul de supraveghere al Erste Group Bank, în urma unui “șantaj” din partea oficialilor băncii centrale.
Simor a declarat că a demisionat din board-ul Erste în ianuarie 2024, la doar șase luni după ce îi fusese prelungit mandatul, din cauza presiunilor exercitate prin intermediul autorității de supraveghere bancară din Ungaria, scrie Daily News Hungary.
Întâlnire într-o “cameră fără ferestre” și presupuse presiuni
Potrivit lui Simor, episodul a început în decembrie 2023, după ce a criticat public conduita băncii centrale sub conducerea lui György Matolcsy. La scurt timp după aceea a fost abordat de CEO-ul Erste Bank Ungaria, Radován Jelasity, care i-a transmis că a fost protagonistul unei situații descrise ca “extrem de inconfortabilă”.
Fostul guvernator susține că Jelasity fusese convocat la banca centrală pentru o întâlnire cu unul dintre viceguvernatorii săi, care se ocupa și de supravegherea financiară. Întâlnirea ar fi avut loc într-o cameră închisă, fără ferestre, unde directorul general al subsidiarei Erste a trebuit să își lase telefonul afară.
În timpul discuției, oficialul băncii centrale ar fi indicat că, atâta timp cât Simor rămâne în consiliul de supraveghere al Erste Group, banca austriacă va fi tratată într-un mod “extrem de strict și neplăcut”.
“Tradus în termeni simpli, numesc asta șantaj”, a spus Simor, adăugând că, în opinia sa, presupusa conduită ar putea constitui abuz în serviciu în conformitate cu legislația maghiară.
Inspecții neobișnuite și presiune crescândă
Simor a spus că inițial a ezitat înainte de a lua o decizie, dar evenimentele s-au agravat în perioada Crăciunului. Conform relatării sale, banca centrală a lansat o serie de solicitări de date și inspecții neobișnuite care vizau filiala maghiară a Erste.
Când angajații băncii au solicitat clarificări, aceștia ar fi primit un mesaj în care era sugerat că situația se va ameliora dacă conducerea “spune ce trebuie” autorității de supraveghere bancară.
În acel moment, Simor a concluzionat că rămânerea în funcție ar putea dăuna băncii comerciale.
“Nu m-am dus acolo pentru a prejudicia banca, ci pentru a o ajuta”, a spus el, explicând că a ales să demisioneze pentru a proteja instituția.
Reacția BCE: Nu am auzit niciodată de ceva asemănător în Europa
După demisia sa, Simor a declarat că a fost contactat de înalți oficiali ai Băncii Centrale Europene (BCE), care erau îngrijorați că plecarea sa la mijlocul mandatului ar putea semnala probleme interne la Erste.
Le-ar fi spus că decizia nu are nicio legătură cu banca în sine, ci a fost luată în apărarea acesteia. Potrivit lui Simor, oficialii BCE au reacționat cu neîncredere, spunând că nu au mai întâlnit niciodată o astfel de situație în Europa.
De ce nu s-a întreprins nicio acțiune în justiție?
Deși a descris cazul ca fiind o posibilă infracțiune, Simor a declarat că nu a depus o plângere. El a susținut că presupusul incident ar fi fost orchestrat cu atenție, într-un mod care nu a lăsat nicio dovadă, ceea ce a făcut situația ușor de negat.
De asemenea, Simor a subliniat că nu a fost ținta directă a presupusei constrângeri, ci mai degrabă presiunea a fost aplicată prin intermediul conducerii băncii.
Erste răspunde cu prudență
Erste Bank Ungaria nu a confirmat și nici nu a infirmat acuzațiile specifice. Cu toate acestea, banca a admis că a suferit recent ceea ce a descris ca fiind un tratament “dezavantajos” sau, uneori, “discutabil din punct de vedere juridic”.
Banca a adăugat că va coopera pe deplin în cazul în care va fi lansată o anchetă și și-a exprimat speranța că în Ungaria va exista un mediu de afaceri care să asigure o concurență previzibilă, legală și loială pentru participanții la piață.
Într-un comunicat, Banca Ungariei a precizat că are o conducere din 4 martie 2025, iar sub această nouă conducere instituția funcționează în conformitate cu legislația.
“În urma revizuirii și raționalizării funcționării instituției, au fost numiți noi viceguvernatori la conducerea tuturor domeniilor, inclusiv la departamentul responsabil de supravegherea organizațiilor financiare și protecția consumatorilor.
Banca centrală precizează că a transmis documentele și informațiile disponibile către Biroul Național de Investigații, care desfășoară deja proceduri în acest caz.
