Primarul avertizează că acest oraș și zona înconjurătoare riscă "să devină un nou Detroit", amintind de metropola americană lovită de prăbușirea industriei auto.
"Opt din zece tineri care părăsesc regiunea pentru a studia nu se mai întorc niciodată. Șomajul este în creștere, iar locurile de muncă pierdute nu sunt înlocuite", spune primarul acestui oraș cu peste 31.000 de locuitori, conform AFP.
În regiune, doar două centrale electrice pe lignit mai funcționează. Una se va închide în luna mai, iar cealaltă va fi convertită pentru a putea funcționa pe bază de gaze naturale până la sfârșitul anului 2026, arată Agerpres.
Un total de 11 termocentrale pe bază de lignit și-au încetat deja activitatea în această regiune, care timp de decenii a fost centrul producției de energie electrică pe bază de lignit din Grecia.
Grecia este angajată într-o vastă tranziție către energia regenerabilă. În acest scop, intenționează să elimine treptat producția de electricitate din arderea lignitului, o formă de cărbune extrem de poluantă și de calitate inferioară, până în 2028.
În schimb, compania publică de electricitate, Public Power Corporation (PPC), a planificat un program de investiții de peste cinci miliarde de euro în următorii trei până la cinci ani, inclusiv pentru construcția de mari parcuri fotovoltaice, centre de date de mare capacitate și instalații de stocare a energiei.
Regiunea Macedonia de Vest are cea mai mare rată a șomajului din Grecia, de 16,5%, dublu față de media națională (8,1%), potrivit institutului de statistică ELSTAT. De asemenea, este regiunea care a înregistrat cel mai accentuat declin al populației în ultimul deceniu, cu o scădere de 10,1% a populației sale.
Conform estimărilor sindicatelor, peste 10.000 de locuri de muncă au fost deja pierdute în Macedonia de Vest, iar această cifră se așteaptă să ajungă la 20.000 odată ce planul de tranziție verde va fi implementat complet.
Mineritul extrem de poluant al lignitului a avut, de asemenea, repercusiuni asupra sănătății locuitorilor din regiune. Un studiu publicat în decembrie în revista științifică internațională Atmosphere a stabilit o legătură între scăderea bolilor cardiovasculare și îmbunătățirea calității aerului înregistrată datorită reducerii activității legate de lignit în această regiune.
Viitorul?
Alexis Kokkinidis, un mecanic în vârstă de 45 de ani, simte "incertitudine și frică". "Singurul lucru care mă ține aici este atașamentul meu emoțional", mărturisește acest tată a doi copii, al cărui contract se încheie în mai. "M-am născut și am crescut aici, dar nu poți trăi din sentimente", spune Kokkinidis.
În România, capacitatea totală de producție de energie electrică pe care țara o poate activa tocmai a fost redusă formal cu 200 MW, în conformitate cu ceea ce au negociat autoritățile de la București cu Comisia Europeană pe această temă, a fost anunțat de Profit.ro.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a modificat licența de exploatare comercială a societății Electrocentrale Craiova, prin reducerea ″formală și permanentă″ a puterii electrice instalate a centralei pe lignit CET Craiova II cu 170 MW, de la 300 MW la 130 MW.
ANRE a modificat și licența Complexului Energetic Valea Jiului, prin reducerea, de asemenea ″formală și permanentă″, a puterii electrice instalate a termocentralei pe huilă Paroșeni cu 30 MW, de la 150 MW la 120 MW.
În ambele cazuri, scopul a fost îndeplinirea Țintei 119, privind decarbonarea producției de energie, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României.
Cele 2 unități de producție nu mai funcționează de ani buni la nivelul întregii lor puteri instalate prevăzute de licențe.
ANRE a început încă din 2019 să ″șteargă″ din licențele producătorilor capacități care nu mai erau în funcțiune.
După cum a relatat Profit.ro, proiectul de modificare a legislației decarbonării sistemului energetic, elaborat de Ministerul Energiei după negocierile cu Bruxelles-ul, prevede, printre altele, că 200 MW de capacitate pe cărbune vor ″dispărea″ din sistem prin modificarea licențelor celor doi producători.
Astfel, în legislație se vrea introdusă prevederea potrivit căreia ″Pentru reducerea puterii electrice instalate, ANRE emite o decizie prin care unui titular de autorizație/licență pentru producerea energiei electrice și termice pe bază de lignit sau huilă i se reduce parțial și definitiv puterea electrică instalată autorizată″.
Reducerea va putea fi făcută fie la solicitarea titularului de autorizație/licență, fie la inițiativa ANRE, care va stabili limita maximă obligatorie pentru participarea la piață, accesul la rețea și raportările aferente obligațiilor stipulate în condițiile de licență, ″limită valorică care nu poate fi ulterior majorată printr-o alta decizie a ANRE″.
Noul grafic convenit cu Comisia Europeană stabilește că România va închide până la finalul anului 2025 capacități de producție de energie electrică pe cărbune de 1.045 MW, nu de 1.755 MW, cât prevăd normele în prezent în vigoare.
Din cei 1.045 MW, 200 MW provin din modificarea licențelor, iar 845 MW vor fi retrași definitiv din exploatare.
Astfel, față de ceea ce prevede legea în momentul de față, capacități de producție pe lignit de 710 MW, programate să fie închise anul acesta, vor fi menținute în funcțiune până la 31 august 2026. Este vorba de două grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia (CEO), precum și de un grup de la CET Govora.
În plus, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a promis că trei grupuri de la termocentrala Rovinari a CEO, cu putere însumată de 930 MW, vor continua să funcționeze până în 2030.
