Volodymyr Kudrytskyi, șeful Ukrenergo, operatorul sistemului energetic din Ucraina, superviza pe 24 februarie 2022 deconectarea rețelei electrice ucrainene de cele omoloage din Rusia și Belarus, în ceea ce era programat să fie doar un test de stres de 3 zile. Două ore mai târziu, însă, trupele Kremlinului au invadat Ucraina, iar deconectarea a devenit permanentă, constituind noua realitate a energeticii ucrainene. Sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, funcționează din martie 2022 în sincronizare cu cele din Europa de Vest.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Pentru Kudrytskyi (38 de ani), decuplarea a declanșat un sprint frenetic către restructurarea din temelii, sub valuri de bombardamente, a sistemului energetic ucrainean, conceput și construit în epoca sovietică.
Însă pentru investitorii străini, conform Politico, noua realitate înseamnă enorme oportunități de business.
Iată discursul său de marketing pentru companiile occidentale: veniți să investiți în Ucraina și vă veți majora încasările beneficiind de forță de muncă mult mai ieftină și luând toate aprobările legale aproape peste noapte, fără birocrația împovărătoare din UE. Asta înseamnă bani mulți câștigați în timp scurt, însă va trebui să vă mișcați repede, pentru că fereastra de oportunitate se va închide.
″Puteți beneficia de actualul regim laissez-faire din Ucraina, însă doar până când va fi modificat″, a declarat Volodymyr Kudrytskyi, într-un interviu acordat recent la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu șefii altor operatori de transport și sistem din Europa.
Agresiunea militară a Rusiei a obligat Ucraina să reducă birocrația și să acorde autorizări rapide pentru proiecte majore de infrastructură. Este o strategie prin care Kievul speră să atragă investiții private de miliarde de dolari menite să retehnologizeze rețelele electrice ucrainene îmbătrânite, pentru a le aduce în secolul XXI.
Kudrytskyi a avertizat, însă, că, după război, Ucraina va fi obligată să adopte birocrația UE, devreme ce își dorește să adere la blocul comunitar, ceea ce înseamnă că actualele stimulente economice vor dispărea inevitabil: ″Investitorii ar trebui să vină acum. Riscurile sunt mari, dar profiturile potențiale sunt la fel de mari″.
Investitorii se tem, evident, că investițiile lor în active energetice din Ucraina vor ajunge ținte ale inamicului rus. Atacurile armatei Federației Ruse au provocat pagube de miliarde de dolari infrastructurii și proprietăților ucrainene.
Și totuși, aceste incertitudini par a putea fi compensate cu avantaje de negăsit în Occident, cum ar fi autorizațiile acordate pe repede înainte, costurile investiționale semnificativ mai mici, precum și șansa de a intra devreme pe piața ucraineană emergentă a energiei, cu un potențial de viitor extrem de promițător.
Întârzierea birocratică și administrativă a demarării proiectelor energetice constituie o problemă deja veche a Europei Occidentale. Potrivit lui Kudrytskyi, în Ucraina, un proiect nou de parc eolian sau fotovoltaic poate primi toate aprobările de stat necesare în mai puțin de 1 lună, în timp ce în Italia, de exemplu, procedura poate dura și 9 ani de zile.
″Construim acum o linie electrică de înaltă tensiune de 100 de kilometri lungime, care va fi gata în cel mult 2 ani. În Europa de Est, un proiect similar poate dura 5 sau chiar 10 ani. În Occident, e posibil să nu poată fi făcut deloc″, a punctat șeful omoloagei ucrainene a Transelectricii românești.
În România, un proiect de ordonanță de urgență inițiat în decembrie anul trecut care stipulează că Transelectrica va putea atribui contracte de lucrări fără licitație, prin simplă negociere, va putea primi autorizații de construire și demolare fără documentații de urbanism și amenajare a teritoriului, va putea expropria prin procedură accelerată terenurile necesare proiectelor sale și va putea scoate sau ocupa, în același scop, terenuri din fondul forestier fără nici un fel de costuri, se află în continuare pe circuitul guvernamental de avizare, nefiind încă adoptat.
Iar dificultatea și durata mare a procedurilor birocratice de autorizare a proiectelor noi de producție de energie regenerabilă a fost remarcată și de Consiliul Concurenței. UE și-a propus să reducă povara administrativă pentru investițiile în energie verde la nivelul întregului bloc comunitar, fără rezultate notabile până în prezent. Mai mult, în România, în curând nu va mai fi loc în rețele pentru racordarea de centrale noi producătoare de energie curată.
Înapoi în Ucraina, sistemul energetic are nevoie mare de producție din surse regenerabile, de instalații de stocare și de alte facilități de infrastructură critică energetică, pentru ca Ucraina postbelică să fie pregătită pentru provocările decarbonării, dar și pentru a spori încasările bugetului de stat prin exporturi de energie verde către Europa.
În prezent, acestea se cifrează la circa 1 milion de euro pe zi, o cifră care poate crește de cel puțin 7 ori, potrivit Kievului. Asta ar transforma Ucraina dintr-o țară care are nevoie de ajutoare energetice de avarie de la vecini într-un pilon al securității aprovizionării Europei, o oportunitate de neratat pentru sectorul privat occidental, în viziunea lui Kudrytskyi.
″Ucraina este o țară cu suprafață enormă și cu o populație relativ mică, ceea ce înseamnă că e loc mult pentru amplasamente de proiecte energetice. În plus, beneficiază de condiții naturale bune pentru eoliene și fotovoltaice″, spune Georg Zachmann, director științific la ONG-ul GreenDealUkraina.
Pe de altă parte, exporturile de energie ale Ucrainei, a cărei producție se bazează în continuare, în proporție masivă, pe termocentrale pe cărbune, cel mai dăunător combustibil din punct de vedere climatic, ar putea suferi din cauza așa-numitului mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (Carbon Border Adjustment Mechanism - CBAM), taxa europeană pe emisiile CO2 încorporate în importurile din afara spațiului comunitar care va începe să fie aplicată efectiv din 2026.
Problema CBAM este însă una care poate fi rezolvată, este de părere Zachmann, iar autorizarea rapidă a proiectelor eoliene și solare, încă o realitate în Ucraina, ar trebui să-i atragă pe investitorii în regenerabile, ceea ce ar contribui la reducerea amprentei de carbon a întregului sistem energetic ucrainean, prin creșterea ponderii energiei cu emisii reduse.
În plus, majorarea exporturile de electricitate ale Ucrainei în UE ar fi de natură să reducă nevoia Europei de gaze naturale rusești pentru alimentarea centralelor de profil, tăind astfel din finanțarea mașinii de război a Kremlinului.
În dimineața invaziei rusești, becurile din dispeceratul lui Kudrytskyi s-au înroșit, însă acum încep să devină verzi.
