Wellington Consulting, prima și cea mai importantă companie din domeniul Corporate Wellness sparge gheața și reprezintă România la Summit-ul Global de Wellness din Tel Aviv

România este reprezentată pentru prima dată la cel mai important eveniment din domeniul Wellbeing - ”Global Wellness Summit” – ajuns la a XVI-a ediție, de către Alina Grozescu, fondatoarea și CEO Wellington Consulting. Evenimentul are loc la Tel Aviv, Israel, având tema “Open Minds. Open Hearts. Open for Business“.

Global Wellness Institute (GWI) este o organizație non-profit, considerată cea mai importantă resursă de cercetare și educație pentru industria globală de wellness, fiind recunoscută pentru inițiativele sale majore și organizarea de evenimente regionale care reunesc lideri și vizionari din toată lumea, pentru a oferi soluții care să contribuie la prevenirea bolilor, la reducerea stresului și la îmbunătățirea calității generale a vieții. Misiunea sa este de a împuternici sănătatea în întreaga lume.

Industria de wellness, estimată de Global Wellness Institute (GWI) la 4,4 trilioane USD și reprezentând aproximativ 5,14% din producția economică globală în 2020 (pe baza datelor FMI), permite consumatorilor să încorporeze activități și stiluri de viață de wellness în viața lor de zi cu zi. Acestea cuprind 11 sectoare variate și diverse:

1. Personal care and beauty (955 miliarde USD) – servicii de înfrumusețare (excluzând spa), produse de îngrijire a pielii, părului și unghiilor, produse și servicii care abordează în mod specific problemele de sănătate și aspect legate de vârstă.
2. Healthy eating, nutrition and weight loss (946 miliarde USD) – produse specifice pentru alimentație sănătoasă, nutriție și pierdere în greutate (vitamine, suplimente, alimente naturale și organice, servicii de nutriție și diete și produse și servicii de slăbire/gestionare).
3. Physical activity (738 miliarde USD) – activități fizice (sport și recreere activă, fitness și mișcare atentă) și tehnologie, echipamente, consumabile, îmbrăcăminte.
4. Wellness tourism (436 miliarde USD) – activități turistice cu scop wellness, inclusiv cazare, mese, excursii, cumpărături.
5. Traditional and complementary medicine (413 miliarde USD) - servicii și produse medicale, de îngrijire a sănătății, holistice și bazate pe mental sau spiritual, care nu sunt în general considerate ca făcând parte din medicina convențională (homeopat, naturopat, chiropractic, Medicina Tradițională Chineză, Ayurveda, vindecare energetică, remedii și suplimente tradiționale/pe plante).
6. Preventive and personalized medicine and public health (375 miliarde USD) - prevenirea bolilor sau detectarea factorilor de risc, de exemplu, examene fizice de rutină, teste de diagnostic și screening, teste genetice.
7. Wellness real estate (275 miliarde USD) – construirea de proprietăți care încorporează elemente wellness.
8. Mental wellness (131 miliarde USD) – activități care stimulează creierul (autoperfecționare, dezvoltarea atenției, meditație, odihnă)
9. Spa economy (68 miliarde USD) - facilități, educație (pentru terapeuți, manageri/directori, atât formarea inițială, cât și formarea continuă), consultanță, investiții de capital, asociații, mass-media și evenimente legate de spa.
10. Workplace wellness (49 miliarde USD) - programe, servicii, activități și echipamente ale angajatorilor care vizează îmbunătățirea sănătății și bunăstării angajaților lor cu scopul de a crește gradul de conștientizare, de a oferi educație și de a oferi stimulente care abordează factorii și comportamentele specifice de risc pentru sănătate (de exemplu, lipsa exercițiilor fizice, obiceiurile alimentare necorespunzătoare, stresul, obezitatea, fumatul) și încurajează angajații să adopte un stil de viață mai sănătos.
11. Thermal / mineral springs (39 miliarde USD) - afaceri asociate cu utilizările de wellness, recreative și terapeutice ale apei cu proprietăți speciale, inclusiv apa termală, apa minerală și apa de mare.

Una dintre provocările angajatorilor este de a identifica corect strategia cea mai potrivită angajaților proprii privind angajamentul și mulțumirea de la locul de muncă, ceea ce implică nevoia de a crea o cultură Corporate wellbeing / workplace wellness, mai precis, de a vedea toate aspectele care contribuie la starea de bine, de la sănătatea fizică, la cea emoțională, spirituală, financiară, intelectuală, socială și de mediu.

Institutul Global de Wellness (GWI) definește starea de bine ca ”urmărirea activă a activităților, alegerilor și  stilurilor de viață care conduc la o stare de sănătate holistică. Astfel, a fi bine nu este o stare pasivă, ci mai degrabă o „căutare activă” care este asociată cu intenții, alegeri și acțiuni.

O altă provocare a companiilor care oferă servicii corporate wellbeing / workplace wellness este de a arăta că bugetele pentru programele de wellbeing sunt investiții, nu doar cheltuieli, iar pentru acest lucru este nevoie de mai multă atenție acordată politicilor publice în zona de wellbeing și prin creșterea investițiilor în această zonă.

Conform celui mai recent raport de cercetare realizat de Global Wellness Institute (GWI) pe baza unei analize statistice a industriei wellness din 150 de țări din toată lumea, împărțite în 6 regiuni, în perioada ianuarie – octombrie 2021, Europa se află pe locul 3, având industria de wellness de 1.141,5 miliarde USD (în anul 2020), cu o scădere de 11,4% față de perioada 2017-2019 (anterior începerii pandemiei), după Asia-Pacific care se află pe primul loc cu o industrie wellness de 1.500,2 miliarde USD și America de Nord care se află pe locul 2 (1.310,8 miliarde USD) urmate de: America Latină-Caraibe (locul 4 – 235,4 miliarde USD), Orientul Mijlociu-Africa de Nord (locul 5 – 120,9 miliarde USD) și Africa Sub-Sahariană (locul 6 – 73,7 miliarde USD). Cheltuielile pe cap de locuitor pentru wellness sunt semnificativ mai mari în America de Nord (3.567 USD) și Europa (1.236 USD) decât în alte regiuni ale lumii, reflectând atât nivelul de bogăție, cât și dezvoltarea generală a economiei wellness în aceste două regiuni.

România se află pe locul 51 în lume, în anul 2020, cu o industrie wellness de 9,8 miliarde USD. În Europa, pe primul loc se situează Germania, cu o industrie wellness de 223,9 miliarde USD, clasându-se pe locul 4 în lume după Statele Unite (1.215,7 miliarde USD), China (682,7 miliarde USD) și Japonia (303,6 miliarde USD). Înaintea României, în acest clasament se află și alte țări din Europa, de exemplu: Ucraina – locul 50 (10,0 miliarde USD), Republica Cehă – locul 49 (10,8 miliarde USD), Grecia (11,1 miliarde USD) – locul 48, Polonia – locul 28 (31,9 miliarde USD), Spania – locul 14 (62,6 miliarde USD), Italia – locul 9 (91,8 miliarde USD). După România, se clasează (țări din Europa): Slovacia – locul 54 (7,1 miliarde USD), Ungaria – locul 55 (7,0 miliarde USD), Bulgaria – locul 66 (3,9 miliarde USD), Serbia – locul 73 (2,8 miliarde USD), Moldova – locul 117 (0,6 miliarde USD).

 Din punct de vedere al cheltuielilor wellness pe cap de locuitor, România se situează pe locul 69 în lume, cu 506 USD/cap locuitor. În Europa, dar și în lume, pe primul loc se află Elveția, cu 4.372 USD/cap locuitor, iar înaintea României se află Bulgaria – locul 65, cu 544 USD/cap locuitor, Ungaria – locul 59, cu 715 USD/cap locuitor, Grecia – locul 47, cu 1.036 USD/cap locuitor, Italia – locul 29, cu 1.529 USD/cap locuitor.

România ocupă locul 111 în lume, din punct de vedere al ponderii industriei de wellness din PIB, mai precis doar 3,9% (în anul 2020), față de Muntenegru, prima clasată în Europa și a 9-a în lume, cu o pondere de 9,0% din PIB. Ucraina ocupă locul 29, cu 6,4% din PIB, Grecia – locul 45, cu 5,9% din PIB, Germania – locul 52, cu 5,7% din PIB, Bulgaria – locul 61, cu 5,4% din PIB, Moldova – locul 63, cu 5,4% din PIB, Ungaria – locul 92, cu 4,5% din PIB, iar pe ultimul loc în Europa se află Luxemburg – locul 143, cu 2,3% din PIB.

Un factor important în acest raport este procentul extrem de mic din PIB privind industria turismului de wellness din România, doar 0,9%, ceea ce situează țara noastră pe locul 136 în lume, dar ultimul în Europa, și influențează negativ preocupările privind starea de bine a populației. Alte țări din Europa ocupă locuri mai sus în acest clasament, de exemplu: Muntenegru se află pe locul 12, cu 12,8% din PIB pentru industria turismului de wellness, Ucraina – locul 34 cu 7,1% din PIB, Grecia – locul 35 cu 7,1% din PIB, Germania – locul 68, cu 2,9% din PIB, Bulgaria – locul 51, cu 4,3% din PIB, Moldova –  locul 104, cu 1,9% din PIB, Ungaria – locul 82, cu 2,3% din PIB.

În Europa, sectorul de workplace wellness / corporate wellbeing (programe și activități pe care angajatorii le includ în strategiile lor privind îmbunătățirea sănătății și bunăstării angajaților) are cea mai mare pondere în totalul industriei de wellness – 18,6% – în raport cu cu celelalte regiuni: America de Nord – 16,9%, Asia-Pacific – 9,6%, Orientul Mijlociu-Africa de Nord – 1,6%, America Latină-Caraibe – 1,5% și Africa Sub-Sahariană – 0,4%.

De asemenea, nevoia de a găsi soluții la problemele legate de dificultatea de a atrage și, în special, de a păstra oameni talentați, productivi și implicați în companie, sau la problemele privind fluctuațiile mari de personal, au condus în ultimii ani la schimbări în obiectivele angajatorilor privind programele de wellbeing și workplace wellness oferite angajaților, ceea ce determină un trend ascendent privind acest sector al industriei europene de wellness.

În acest context, Wellington Corporate Wellbeing își asumă misiunea de a fi un jucător important pe piața românească de servicii de corporate wellbeing / workplace wellness căutând soluții pentru a aduce în România cele mai noi produse și servicii inovatoare Corporate Wellbeing și astfel să contribuie la îmbunătățirea poziției țării noastre în clasamentele internaționale ale sănătății și bunăstării angajaților din România.

Participarea la ”Global Wellness Summit” reprezintă atât o premieră pentru România, cât și angajamentul Wellington Corporate Wellbeing de a promova esența workplace wellness-ului prin abordarea proactivă a programelor cu adevărat folositoare și necesare, pentru că wellness-ul nu este un lux și nici o ”ierarhie a nevoilor”, în care nevoile de bază (de exemplu, nevoia de siguranță, de hrană sau de angajare) trebuie îndeplinite înainte de a putea urma practici de sănătate „mai înalte”, cum ar fi exercițiile fizice sau dietele sănătoase. Starea de bine este o resursă de bază și critică de care avem nevoie cu toții, indiferent de circumstanțele noastre de viață.