Depozitul de la Bilciurești, pus în funcțiune în 1983, are în prezent o capacitate de înmagazinare de 1,31 miliarde metri cubi/ciclu, una de injecție de 10 milioane mc/zi și una de extracție de 14 milioane mc/zi.
″(...) în vederea executării lucrărilor la instalațiile aferente grupurilor din cadrul Depozitului Bilciurești, exploatarea pe amplasamentul depozitului și funcționarea Stației de Comprimare Butimanu vor fi oprite în perioada 28.10.2026, ora 07:00 – 16.11.2026, ora 07:00″, a transmis Depogaz.
Lucrările fac parte din implementarea unui proiect de majorare a capacității de extracție zilnică și de modernizare a infrastructurii depozitului, cofinanțat din fonduri UE nerambursabile și declarat a fi de interes comun european
″Această intervenție planificată nu va afecta continuitatea serviciului de înmagazinare, programele de injecție și extracție urmând să fie asigurate prin utilizarea capacităților celorlalte depozite aflate în exploatarea Depogaz″, spune compania.
Celelalte depozite ale Depogaz (Sărmășel, Urziceni, Ghercești și Bălăceanca) au, cumulat, o capacitate de înmagazinare de 1,56 miliarde metri cubi/ciclu, una de injecție de 12,5 milioane mc/zi și una de extracție de 15,2 milioane mc/zi. România mai dispune și de depozitul Mureș, cu capacitate de înmagazinare de 300 milioane mc, al Depomureș.
″Desfășurarea lucrărilor și operarea depozitelor vor fi monitorizate permanent, fiind adoptate măsurile necesare pentru coordonarea activităților pe întreaga perioadă a intervenției.
Depogaz acordă o atenție deosebită implementării Proiectului de Interes Comun PCI 6.20.7, urmărind realizarea lucrărilor în condiții de siguranță, cu menținerea continuității serviciilor furnizate″, se mai arată în comunicatul Depogaz.
Proiectul de la Bilciurești vizează modernizarea și dezvoltarea celui mai mare depozit subteran de gaze naturale din România. Investiția va majora cu 43% capacitatea zilnică de extracție de la 14 milioane mc/zi la 20 milioane mc/zi.
În paralel, capacitatea de stocare va fi suplimentată cu 108 milioane mc/ciclu, respectiv cu 9%.
Proiectul are costuri eligibile totale de 108,46 milioane de euro, iar contribuția maximă acordată de UE este de 37,96 milioane de euro, reprezentând 35% din valoarea eligibilă.
Apropierea iernii, deficitul de gaze depozitate în Uniunea Europeană și conflictele din cele două regiuni de unde se alimenta Bătrânul Continent, Rusia-Ucraina și Orientul Mijlociu, au condus la o explozie a prețului gazelor, care se face simțită și pe piața din România, unde, în pofida statutului de cel mai mare producător din UE, prețul a depășit pragul de 500 de lei/MWh, pentru prima oară din decembrie 2022, anul declanșării războiului din Ucraina, relevă datele analizate de Profit.ro.
O cantitate de 120 MWh cu cu termen de furnizare în ziua de miercuri a fost tranzacționată pe piața pentru ziua următoare operată de BRM la un preț maxim al zilei de 520 de lei/MWh.
Ultima dată când prețul gazelor depășise pragul de 500 de lei/MWh a fost în urmă cu 4 ani, pe 19 decembrie 2022, când a fost declanșat războiul din Ucraina și Europa s-a văzut nevoită să înlocuiască gazul rusesc de care era dependentă cu gaze din alte surse.
Pentru miercuri, s-a tranzacționat pe piața pentru ziua următoare un volum total de gaze de 92,7 GWh (echivalent cu 37% din producția internă curentă, de 249 GWh/zi), la un preț mediu al zilei de 486 lei/MWh (90,9 euro/MWh).
Comparativ, pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, prețul unui MWh cu furnizare în ziua de miercuri a fost de 97,2 euro/MWh.
Vremea mai friguroasă din ultima vreme a contribuit la rândul său la majorarea cererii interne, producția internă nemaifiind suficientă pentru a acoperi consumul curent.

Evoluția prețului mediu zilnic la gazele tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de BRM
România a fost nevoită să importe în ultimele zile aproximativ 15 milioane mc cubi de gaze, majoritatea fiind alocată nu reexportării, ci pieței interne.
Miercuri, de exemplu, România importă 14,7 milioane mc de gaze (155 GWh) și exportă doar 6,7 milioane mc (71 GWh - din care 3 milioane mc în Republica Moldova și 3,7 milioane mc în Ungaria).
Restul de 8 milioane mc (84 GWh) sunt alocați pieței interne, pentru înmagazinare (redusă - de doar 2,2 milioane mc sau 23,3 GWh), și pentru acoperirea consumului curent.
România are în prezent înmagazinați 29,8 TWh, reprezentând 88% din capacitatea totală de depozitare, cu 10 puncte procentuale sub cantitatea depozitată la aceeași dată a anului trecut, când erau înmagazinați 33,2 TWh, reprezentând 98% din capacitatea totală

Evoluția volumelor zilnice de gaze tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de BRM
Europa stă și mai rău, având depozitați 848,6 TWh (74,9% din capacitatea totală, cu aproape 100 TWh sub nivelul de la aceeași dată a anului trecut, când erau înmagazinați 946 TWh (82,8% din. capacitatea totală.
Un alt motiv al înregistrării acestui preț este că cea mai mare parte a gazelor tranzacționate pe platformele BRM provine din import, gazul produs intern fiind alocat de guvern la preț reglementat de peste 4 ori mai redus decât cel de piață (110 lei/MWh cel reglementat, 485 lei - prețul pieței) pentru acoperirea consumului casnic și al centralelor termo.

Importurile, exporturile, înmagazinările și producția de miercuri, 28 octombrie


















