PNL va fi executat silit de către ANAF

ANAF a luat însă act de solicitarea AEP și arată că va proceda la executarea silită a celor de la PNL, pentru că ”procedurile de colectare și recuperare a creanțelor bugetare sunt aplicate în mod unitar și nediscriminatoriu”.

CITEȘTE ȘI Călin Georgescu rămâne în arest preventiv. Mandat de arestare până în 27 noiembrie

Partidul Național Liberal (PNL) a pierdut definitiv un proces cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și este obligat să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei. Banii au fost folosiți de partid pentru promovarea cărții fostului lider al PNL, Nicolae Ciucă.

În contextul informațiilor publice referitoare la posibilitatea executării silite a unui partid politic, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) precizează că procedurile de colectare și recuperare a creanțelor bugetare sunt aplicate în mod unitar și nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Astfel, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice și indiferent de încadrarea acestora în categoria contribuabililor mari, mijlocii sau mici, ANAF aplică mecanismele legale de colectare a obligațiilor restante, cu respectarea condițiilor și particularităților prevăzute de legislația aplicabilă.

Procedura de recuperare a creanțelor bugetare presupune următoarele etape:

1. Constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare

În situația în care obligațiile bugetare nu sunt achitate la termenul legal de plată, acestea devin restante și sunt supuse procedurilor de colectare prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

CITEȘTE ȘI Primar prins de DNA când primea mită

Contribuabilii au posibilitatea stingerii obligațiilor prin plată voluntară sau prin alte modalități prevăzute de lege, inclusiv compensarea, în condițiile art. 167 din Codul de procedură fiscală.

2. Începerea procedurii de executare silită – comunicarea somației

Conform art. 230 alin. (1), executarea silită începe prin comunicarea somației, însoțită de un exemplar al titlului executoriu.

De la data comunicării somației, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligației restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenția de a iniția procedura de mediere.

3. Medierea și identificarea soluțiilor de stingere a obligațiilor

Potrivit art. 230^1 din Codul de procedură fiscală, contribuabilul solicită inițierea procedurii de mediere în termen de 15 zile de la primirea somației, în cazul în care optează pentru această procedură.

Această procedură permite clarificarea obligațiilor înscrise în somație și analizarea situației economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluțiilor legale de stingere a creanțelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată.

Continuarea măsurilor de executare silită se realizează cu respectarea termenelor și condițiilor prevăzute de lege.

4. Continuarea executării silite – aplicarea măsurilor legale de recuperare

În situația în care obligațiile restante nu sunt stinse și nu intervine o cauză legală de suspendare sau de necontinuare a executării, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, în condițiile legii.

Acestea includ:

* Poprirea disponibilităților bănești, prin instituirea popririi asupra sumelor urmăribile existente în conturile bancare ale debitorului, potrivit art. 236.

CITEȘTE ȘI VIDEO Ce date să NU introduceți în AI. Parole diferite pentru fiecare cont, fără date de naștere sau alte informații personale - avertisment DNSC la Maratonul digitalizării

* Poprirea la terți, prin urmărirea sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice, inclusiv, în condițiile legii, a sumelor certe, lichide și exigibile datorate de autorități sau instituții publice, potrivit art. 230 alin. (3) și art. 236.

* Executarea silită a bunurilor mobile și imobile, prin aplicarea măsurilor de sechestru și valorificare, în condițiile art. 238 și următoarele, respectiv art. 242 și următoarele din Codul de procedură fiscală.

5. Posibilitatea acordării eșalonărilor la plată

În situația în care contribuabilii se confruntă cu dificultăți financiare, aceștia au dreptul să solicite acordarea unei eșalonări la plată, în condițiile art. 184 și următoarele din Codul de procedură fiscală.

Eșalonarea permite achitarea obligațiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită potrivit legii, în funcție de îndeplinirea condițiilor aplicabile.

În cazul aprobării eșalonării, executarea silită pentru obligațiile care fac obiectul acesteia se suspendă în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

ANAF: Nu se va impune automat poprirea sau sechestrarea bunurilor

ANAF evidențiază că existența unor obligații bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanțelor realizându-se cu respectarea etapelor și condițiilor procedurale stabilite de lege.

Totodată, executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligațiile restante. Cadrul legislativ prevede și alte soluții, precum plata voluntară, compensarea, medierea în vederea identificării unor modalități de stingere a debitelor și acordarea eșalonărilor la plată, în condițiile legii.

CITEȘTE ȘI OFICIAL Numire la Hidroelectrica: 13 ani la SRI, șef la Electrica, Transelectrica, CEO, CNU, Oil Terminal, Engie

ANAF aplică aceste proceduri în mod unitar și nediscriminatoriu, în funcție de situația juridică și fiscală a fiecărui debitor, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, obiectivul principal fiind recuperarea creanțelor datorate bugetului general consolidat.”, arată un comunicat al ANAF.

ICCJ a decis că PNL trebuie să returneze 14 milioane de lei după campania lui Nicolae Ciucă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv în procesul pe care PNL l-a deschis Autorității Electorale Permanente.

CITEȘTE ȘI Fake News cu SRI. Informații false despre bugetul Serviciului și modul în care acesta este gestionat

Într-o situație financiară despre care conducerea PNL a spus că este dificilă, partidul condus Ilie Bolojan primește încă o lovitură. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis vineri într-un caz în urma căruia liberalii sunt datori cu aproape 3 milioane de euro către stat, după ce AEP a stabilit că nu aveau dreptul să primească rambursarea pentru banii din subvenții cheltuiți în campanie.

Curtea a consemnat că „Respinge recursul formulat de reclamantul Partidul Național Liberal împotriva Sentinței civile nr. 1510 din 19 noiembrie 2025 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței”.

CITEȘTE ȘI OFICIAL Agenți AI scăpați de sub control. Au „citit” date confidențiale după ce au pătruns în sistemele unor companii indiene

PNL a folosit în campania prezidențială din 2024 a lui Nicolae Ciucă bani din subvenție. În campanie, Ciucă și-a lansat și o carte, "Un ostaș în slujba țării", intens popularizată.

După alegeri, guvernul condus de Marcel Ciolacu a dat un OUG potrivit căruia banii folosiți în campanie se returnează pentru că în decembrie 2024 s-au anulat alegerile. 

În urma deciziei guvernului, AEP a susținut că nu poate rambursa campania lui Nicolae Ciucă, ceea ce PNL ceruse. Atunci, liberalii au dat AEP în judecată.

În acțiunea deschisă în instanță, PNL a cerut „anularea deciziei AEP privind vărsarea la bugetul de stat a sumelor aferente cheltuielilor electorale efectuate cu ocazia alegerilor pentru Președintele României din anul 2024, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a sumelor cheltuite din subvențiile acordate de la bugetul de stat”, potrivit datelor din dosar.

PNL „a solicitat restituirea cheltuielilor electorale, conform O.U.G. nr. 143/2024, iar pârâta (n.r. AEP) a procedat la restituire. Ulterior, aceasta (n.r. AEP) a efectuat un control cu privire la respectarea prevederilor legale privind rambursarea cheltuielilor electorale, deși O.U.G. nr. 143/2024 nu îi conferea această competență și deși reclamantul nu a solicitat rambursare conform Legii nr. 334/2006. Reclamantul a arătat și că pârâta nu a constatat săvârșirea vreunei contravenții dintre cele prevăzute de art. 52 din Legea nr. 334/2006 și nu a aplicat vreo amendă, iar măsura complementară a vărsării la bugetul de stat a oricăror sume nu poate fi dispusă în absența constatării unei fapte contravenționale sau a unei sancțiuni principale”.

CITEȘTE ȘI VIDEO Ninge abundent pe Transfăgărășan. Drumarii intervin cu utilajele

PNL pierde astfel 14 milioane de lei, dacă ai folosit subvenția nu poți să ceri rambursare.

Potrivit raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale, cheltuielile electorale au avut un cuantum total de 17.650.605,21 lei, sumă compusă din :

-3.541.017,92 lei, cheltuieli efectuate din finanțare privată,

-14.109.587,59 lei, cheltuieli efectuate din finanțare publică, iar reclamantului i-a fost restituită întreaga sumă astfel solicitată, prin cererea nr. 40556/13.12.2024. 

Fost candidat PNL în alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, și-a anunțat demisia din funcția de președinte al partidului în noiembrie 2024.

Ulterior, în luna februarie 2025, a demisionat și din Senat. Ciucă era la al doilea mandat de senator, fiind ales în 1 decembrie 2024, în Circumscripția Dolj.