„Eu, fiind la rândul meu artist, am văzut că este o problemă foarte mare cu a expune sub orice formă în momentul respectiv, pentru că totul era închis, și ne-am gândit cum să aducem arta mai aproape de oameni. Și asta a fost ideea principală”, a spus Bogdan Topîrceanu, co-fondator ArtLink, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Primele funcționalități dezvoltate de echipă au vizat crearea unei aplicații care să permită utilizatorului să „aibă galeria în buzunar” — adică posibilitatea de a vedea lucrări de artă direct pe ecranul telefonului, integrate în spațiul propriu prin realitate augmentată. Utilizatorii pot scana podeaua sau pereții și pot vizualiza lucrările virtual, ca într-o galerie interactivă.
„Scoți telefonul, scanezi în jurul tău podeaua și pe podea îți apar lucrările, pe care le poți vedea exact ca la muzeu. Te apropii cu telefonul de lucrare, te îndepărtezi, vezi detalii. Iar acesta a fost punctul inițial de pornire, care a fost o funcționalitate simplă, dar pentru care noi am găsit clienți în piața românească”, a mai spus cofondatorul ArtLink.
Prima colaborare importantă a venit cu festivalul Diploma, organizat de The Institute, care a reprezentat momentul de lansare al startup-ului. De atunci, compania a continuat să dezvolte noi componente tehnologice, de la imagini animate și elemente 3D la experiențe bazate pe geolocație, prin care utilizatorii pot descoperi lucrări de artă în spațiul public, proiectate virtual pe clădiri sau în jurul obiectelor reale.
Topîrceanu subliniază că „cea mai importantă componentă este story-ul. Povestea pe care tu poți să o vezi în realitatea augmentată, suprapusă peste realitatea imediată.”
Modelul de business al companiei este, deocamdată, unul B2B, adresat instituțiilor culturale, ONG-urilor și industriilor creative. Totuși, ArtLink intenționează să lanseze, în viitorul apropiat, și o componentă B2C, destinată utilizatorilor individuali.
În ceea ce privește potențialul de creștere al pieței, fondatorul consideră că direcția este una clar ascendentă, pe fondul evoluției tehnologice și al apariției dispozitivelor dedicate.
„Tot ceea ce înseamnă industria de realitate augmentată și realitate virtuală este în foarte mare creștere. Era mai demult, dar a avut un boom tot în pandemie, când a început toată povestea cu metaversul, și au apărut începând de anul trecut tot felul de wearables, ochelari de realitate augmentată care sunt din ce în ce mai aproape de ochelarii normali”, a afirmat el, adăugând că această tehnologie „devine un obiect din ce în ce mai comod pe care îl poți integra în viața cotidiană”.
Chiar dacă piața internațională se dezvoltă rapid, în România lucrurile evoluează mai lent. Fondatorul ArtLink explică faptul că numeroase proiecte locale au fost puse pe pauză din motive financiare, în timp ce interesul partenerilor externi a crescut.
„Am avut mai multe proiecte de mare anvergură pe care am dorit să le dezvoltăm. Am făcut planificarea, am făcut bugetele, iar mai apoi clienții au început să dea un pic înapoi, s-au uitat un pic la care sunt bugetele alocate pe cultură anul acesta... dar în schimb pe plan internațional am reușit să avem mult mai multe expoziții și aici se numără Italia, Finlanda, Estonia și Suedia”, a explicat Bogdan Topîrceanu.
El menționează că parteneriatele internaționale au venit, în mare parte, prin recomandări și prin expunerea online, pe canalele de social media, unde ArtLink își prezintă proiectele și tehnologiile.
„Noi am considerat că este important să stabilim întâi un product market fit și de aceea n-am trecut la partea de scalare prin seed money, pentru că atâta timp cât piața nu e clar definită, există riscul să nu putem justifica o investiție mare”, a precizat el.
Pentru ArtLink, internaționalizarea rămâne una dintre direcțiile prioritare. Compania are deja în platformă artiști din 47 de țări și aproximativ 3.000 de lucrări, iar planurile vizează crearea unui muzeu virtual european, amplasat în spațiile publice din diferite țări.
„Momentan lucrăm la dezvoltarea unei funcționalități noi în care să poți avea o componentă de muzeu pe care să o poți vedea în spațiile publice, un muzeu pe care urmează să-l creăm noi, împreună cu partenerii noștri, în diferite locații din Europa, în fiecare țară cu conținut diferit”, a declarat Topîrceanu.
În paralel, echipa lucrează la un sistem care să ajute muzeele să digitalizeze conținutul și să atragă un public mai tânăr, printr-o experiență interactivă bazată pe scanarea operelor de artă și pe conținut aplicativ (text, video sau elemente 3D).
„Am testat recent să facem un asistent de tip AI, cu inteligență artificială, care să poată răspunde întrebărilor fiecărui vizitator pe baza unei baze de date pe care muzeul ne-o pune la dispoziție și la care AI-ul poate selecta informația și livra răspunsul către utilizator”, a explicat fondatorul.
În privința provocărilor actuale, antreprenorul spune că cea mai mare dificultate vine din percepția contradictorie asupra tehnologiei AR – considerată, paradoxal, de unii prea puțin dezvoltată, iar de alții deja depășită.
„Este în același timp percepută ca fiind încă prea puțin dezvoltată și, pe de altă parte, este percepută și ca fiind deja învechită și din pricina asta există două probleme mari. În primul rând avem tipul de public care nu este foarte digitalizat și pe care îl descurajează instalarea unei aplicații noi... Pe de altă parte, există și zona în care, pentru că acum suntem în zona de boom AI, de fiecare dată când mergem către o instituție nouă, întrebarea principală este ‘dar funcționalități cu AI aveți?’”, a declarat el.
Bogdan Topîrceanu subliniază că AI-ul și AR-ul se completează, dar nu se suprapun.
„Sunt două lucruri diferite. Dacă facem o componentă muzeală strict legată de AI, poți să ai un asistent pe un ecran, dar care o să fie întotdeauna undeva fixat versus să ai un asistent portabil cu tine, care poate identifica lucrurile și cu care poți discuta în timp real”, a explicat acesta
