„Din studiile care s-au făcut de-a lungul anilor, banii sunt unele dintre primele tematici care apar în discuțiile în contradictoriu ale cuplurilor. Alături de parenting, familia de origine sau intimitate, banii sunt top pe conversațiile care creează disconfort în relație. Este esențial să învățăm să purtăm aceste conversații pentru că ele influențează nu doar relația, ci și calitatea vieții”, a declarat Raluca Anton, antreprenor și psiholog, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
În ultimul an, tendința dominantă în rândul cuplurilor a fost una de prudență financiară. După perioada post-pandemie, marcată de cheltuieli ridicate, în special pentru vacanțe, partenerii au început să acorde mai multă atenție modului în care își gestionează banii, pe fondul instabilității economice resimțite la nivel general.
„Începând cu anul trecut, am început să fim mai atenți la felul în care ne cheltuim banii. Acest lucru vine pe un fond de instabilitate pe care continuăm să îl simțim. Asta aduce între parteneri necesitatea de a purta tot mai multe conversații despre buget, care devin mai dificile atunci când apare întrebarea în ce direcție se duc banii”, a mai spus Raluca Anton.
Apariția copiilor aduce diferențe semnificative în modul de raportare la bani, însă factorii decisivi rămân vârsta și contextul social. Dorința de a avea o locuință proprie este una dintre principalele motivații pentru economisire, iar siguranța financiară devine un criteriu esențial înainte de decizia de a avea copii.
„Unul dintre principalele motive pentru care oamenii sunt mai cumpătați este dorința de a avea o proprietate. În România, procentul proprietarilor de locuințe este foarte mare, peste 90%, iar tinerii continuă să își dorească propria casă. Tot mai des vedem amânarea apariției copilului din motive financiare, cuplurile spunând că vor avea un copil când se vor simți sigure financiar”, a explicat psihologul.
Această tendință se reflectă inclusiv în creșterea vârstei la care apare primul copil, care depășește în prezent pragul de 30 de ani, față de 20–21 de ani în urmă cu două-trei decenii.
Creșterea costurilor și accesul constant la informații contribuie la o anxietate generalizată, care se manifestă inclusiv în zona financiară. Lipsa educației financiare rămâne una dintre vulnerabilitățile majore ale generațiilor actuale de adulți.
„Nu suntem o generație care a primit educație financiară. Cele mai frecvente mesaje au fost ‘nu sunt bani’ sau că subiectul banilor nu este unul la care copiii trebuie să participe. Cu aceste carențe am crescut câteva generații, iar acum dificultatea vine și din faptul că nu știm cum să ne administrăm finanțele și cum să bugetăm”, a declarat Raluca Anton.
În acest context, multe cupluri se confruntă cu dificultăți reale, unele fiind la limita supraviețuirii financiare de la o lună la alta.
„Există cupluri care nu își pun problema ce să pună deoparte, ci ce să facă cu zilele care mai rămân din lună. Aici vorbim despre o problemă care este și de natură socială”, a subliniat ea.
În ceea ce privește copiii, psihologul recomandă un echilibru între nevoia de stabilitate financiară și realitățile biologice, dar și o abordare activă a educației financiare încă din primii ani.
„Le-aș sugera partenerilor să se gândească la un minim acceptabil când vine vorba de apariția unui copil. De multe ori, copilul este un motor pentru a investi mai mult în bunăstare și pentru a fi mai atenți la cheltuieli”, a afirmat Raluca Anton.
Educația financiară a copiilor începe implicit, prin observarea comportamentelor părinților, însă ar trebui susținută prin exemple concrete, mai ales într-un context în care banii fizici sunt tot mai rar folosiți.
„Pentru copii este foarte greu de înțeles ce sunt banii dacă nu îi văd. Un prim pas este să avem bani fizici în casă și să îi folosim în jocuri, cum ar fi de-a magazinul. Abia mai târziu pot înțelege banii ca element abstract, pe card sau telefon”, a explicat psihologul.
Un instrument simplu, dar eficient, rămâne pușculița, preferabil transparentă, care îi ajută pe copii să înțeleagă economisirea, amânarea recompensei și chiar importanța donațiilor.
Datele arată că 82% dintre cupluri economisesc, iar principalele direcții sunt achiziția unei locuințe, a unei mașini sau finanțarea experiențelor, în special vacanțele. Generațiile tinere dau semne clare de maturizare financiară, prin bugete structurate și conturi dedicate.
„Vedem la cuplurile tinere că își fac conturi separate pentru cheltuieli, economii, vacanțe sau experiențe. Educația financiară începută acum 10–15 ani începe să își arate efectele. Inclusiv demersul terapeutic este bugetat, cu bani puși deoparte pentru perioade dificile”, a mai spus Raluca Anton.
În final, psihologul subliniază că relația cu banii este mai puțin despre acumulare și mai mult despre siguranță și libertatea de a alege.
„Componenta financiară nu este atât despre bogăție, cât este despre siguranță. Despre a putea alege pentru mine și pentru familia mea, dincolo de mesajele cu care am crescut, cum că banii sunt ceva negativ”, a concluzionat Raluca Anton.
