„Avem un an interesant, după niște surprize aș îndrăzni să spun și plăcute. Pe anul trecut am văzut o formă a ultimelor reformării, un nivel al deficitului bugetar sub ceea ce estimam, tendințe de scădere, deci de diminuare a acestui dezechilibru foarte important pentru economie și pentru piață”, a declarat Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB România, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Claudiu Cazacu subliniază că reducerea deficitului bugetar este un element-cheie într-un context în care datoria publică a crescut accelerat, iar costurile de finanțare sunt semnificativ mai ridicate decât în urmă cu câțiva ani. Estimările XTB indică o continuare a acestei tendințe și în 2026.
„Noi aveam un deficit undeva la 6,5% prognozat pentru finele anului următor. Probabil ar trebui să fie chiar sub aceste repere. Este important pentru că datoria publică a crescut într-un ritm accentuat și atunci când dobânzile sunt înalte, vorbim de nivelurile pe care le aveam acum 5-6 ani, aproape de zero”, a explicat Cazacu.
Presiunea dobânzilor se vede direct în buget, unde costurile aferente datoriei pot ajunge la niveluri greu de susținut. În acest context, temperarea inflației devine un factor esențial pentru relaxarea politicii monetare.
„Estimarea inițială era că vom avea aproape 3% din PIB de plătit pe datorie și dobânzi în anul 2026, ceea ce este foarte mult. Odată cu parcursul inflației, ne așteptăm și la o temperare a dobânzilor. Cu câți pași? Inițial vedeam 2 sau 3. Acum vedem mai degrabă 3 sau 4 chiar”, a spus Claudiu Cazacu.
Reducerea dobânzilor nu este însă iminentă, iar efectele se vor resimți gradual. În paralel, cursul de schimb rămâne relativ stabil, dar dezechilibrele externe pot pune presiune pe leu, mai ales în contextul unui deficit comercial încă ridicat. Intrările de capital și absorbția fondurilor europene rămân variabile critice pentru echilibrarea economiei.
Pe plan intern, investițiile în infrastructură continuă să ofere un sprijin important creșterii economice, alături de agricultură, care a avut un an favorabil. Industria, puternic dependentă de evoluțiile din Germania, dă semne timide de revenire, după o perioadă dificilă.
„Pe partea industrială, Germania a dat niște semne de speranță după niște ani foarte grei. Asta se simte cumva și la noi, dar suntem departe de potențialul pe care trebuie să îl aibă industria. Sunt însă niște semnale cumva mai bune”, a punctat Cazacu.
În acest context, estimările de creștere economică pentru România rămân modeste, în jur de 0,8%-1%, în contrast cu percepția publică marcată de taxe mai mari și de pierderea puterii de cumpărare. Piața de capital, însă, a avut o dinamică diferită, decuplată parțial de economia reală.
„Bursa nu e întotdeauna conectată direct cu economia, iar acum recuperează niște decalaje. Rămăsese foarte multe în urmă. O putem spune acum, după ce a crescut peste 50% indicele BET anul trecut”, a declarat Claudiu Cazacu.
Creșterea bursei românești a depășit semnificativ așteptările inițiale, iar debutul de an a adus deja un avans suplimentar, alimentat de multipli de evaluare atractivi și de un optimism relativ, mai ales în comparație cu piețele externe.
Pe plan global, relațiile tensionate dintre SUA și Europa au generat mișcări de vânzare pe activele americane, de la acțiuni la obligațiuni și dolar.
„Nu e un fenomen tranzitoriu, este un fenomen care poate să continue, dar asta nu trebuie să creeze o premisă falsă la nivelul investitorului”, a avertizat strategistul XTB, subliniind că dinamica sectorială din SUA rămâne extrem de puternică în anumite domenii, chiar dacă indicii largi au performat mai modest.
În perioadele de incertitudine, aurul și-a reconfirmat rolul de activ de refugiu, pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor legate de politica monetară americană. Prețul metalului prețios se apropie de niveluri considerate simbolice de analiști.
„Am văzut niște cotații undeva peste 4.800, deci deja nivelul acela rotund de 5 despre care vorbeau anumite bănci este la o aruncătură de băț. De obicei, când dinamica e atât de accentuată, există un risc temporar de supraîncălzire”, a spus Cazacu.
Chiar și așa, aurul rămâne relevant în portofolii, nu doar ca protecție împotriva inflației, ci și ca reacție la fragmentarea geopolitică și la slăbirea dolarului. Evoluțiile divergente dintre aur și argint sugerează o cerere crescută pentru siguranță, nu neapărat pentru expunere ciclică.
Pe piața energiei, petrolul reprezintă un risc latent pentru inflație. Deși prețurile au avut o evoluție relativ calmă în ultima perioadă, situația geopolitică poate schimba rapid echilibrul dintre cerere și ofertă.
„Petrolul a fost multă vreme pe tendință descendentă. Dacă petrolul ar crește, piețele ar fi un pic nepregătite, pentru că avem poziționare pe vânzare destul de mare”, a explicat Claudiu Cazacu.
O eventuală creștere bruscă a prețului petrolului ar putea declanșa reacții în lanț, inclusiv revenirea presiunilor inflaționiste la nivel global, cu efecte vizibile și în România. În acest context, tensiunile comerciale și amenințarea unor noi tarife vamale rămân un alt factor de risc major.
„Pentru economia europeană, care abia acum dă niște semne de reînvigorare, ar fi o veste proastă creșterea chiar și cu zece puncte procentuale. Dacă s-ar menține 6-9 luni de zile, atunci am vedea riscuri la adresa estimării de creștere economică”, a concluzionat Claudiu Cazacu.
