Deși destinațiile montane au atras vizitatori, creșterea numărului de turiști nu s-a reflectat într-o evoluție similară a cererii pentru cazare și servicii de restaurant.
În prima jumătate a anului 2026, sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar înnoptările cu 6,7%, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Aceste rezultate conturează contextul în care s-a desfășurat sezonul de vară, pentru care numeroși hotelieri semnalează diminuări ale activității de 15–20% față de anul precedent, iar în unele cazuri chiar de 30%.
Aceasta deși tariful mediu pe cameră pentru un sejur în destinațiile montane a ajuns la 643 de lei, față de 622 de lei anul trecut, înregistrând o creștere de numai 3,4%, în ciuda majorării costurilor.
Durata medie a sejurului s-a redus cu 4,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 3,6 nopți.
Mulți hotelieri din stațiunile montane descriu menținerea activității tot mai mult ca pe un efort de supraviețuire. Pentru a răspunde scăderii puterii de cumpărare, aceștia au creionat pachete cu tarife last minute reduse, facilități incluse și beneficii suplimentare pentru turiștii care își prelungesc sejurul.
În paralel, operatorii unor hoteluri mari, de patru și cinci stele, s-au orientat către turismul de afaceri și segmentul corporate, în încercarea de a compensa diminuarea cererii pentru vacanțe.
Creșterea ușoară a numărului de turiști străini nu a compensat reducerea cererii interne, în condițiile în care aceștia au o pondere semnificativ mai mică decât turiștii români în stațiunile montane. Bugetele de vacanță ale românilor sunt supuse unor presiuni tot mai mari, printre factorii remarcați numărându-se înjumătățirea valorii voucherelor de vacanță, diminuarea puterii de cumpărare și creșterea taxelor în turism.
Una dintre tendințele remarcate în acest an este orientarea către excursiile de o zi. Vizitatorii vin să se bucure de munte, dar aleg tot mai frecvent să nu rămână peste noapte și să limiteze cheltuielile în restaurante. Unii aduc mâncare de acasă sau preferă magazinele și unitățile de tip fast-food.
Astfel, aglomerația din anumite zone turistice nu se traduce automat în rezultate mai bune pentru hotelieri și restaurante.
În restaurante, adaptarea a însemnat și simplificarea meniurilor, prin eliminarea unor preparate mai complexe, care necesită mult timp de pregătire, în timp ce unele locații au redus personalul.
Alți operatori au ales să mențină tarifele, acoperind deficitul de încasări din rezervele financiare acumulate în anii anteriori. Aceste măsuri reflectă presiunea asupra afacerilor din turismul montan, pentru mulți antreprenori prioritatea devenind menținerea activității.
Pe Valea Prahovei, Sinaia înregistrează scăderi de 1,4% la sosiri și de 2,4% la înnoptări, mai moderate decât cele consemnate la nivelul stațiunilor montane în ansamblu.
La Bușteni, înnoptările sunt, de asemenea, în declin, în pofida organizării mai multor evenimente, care au adus mai mulți turiști la recepții, dar pe perioade foarte scurte de 1-2 nopți.
În schimb, Valea Doftanei se remarcă prin creșteri consistente în această vară, deși rămâne o destinație de dimensiuni mai mici pe piața turistică. Aici s-a desfășurat în ultimul weekend din această vară, a XXIII-a ediție Festivalului Cașcavelei, care a atras câteva mii de vizitatori.
„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferența între o stațiune aglomerată și o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu țin locul sejururilor, iar prezența excursioniștilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri și restaurante.
Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire. Avem nevoie de măsuri care să susțină accesul românilor la vacanțe și să ofere predictibilitate afacerilor. Când scade turismul, pierd și furnizorii, angajații și comunitățile locale. Susținerea turismului înseamnă susținerea economiei românești!” declară domnul Adrian Voican, președinte al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și președinte BIBI Group4Travel.
Bilanțul preliminar evidențiază diferența dintre atractivitatea muntelui pentru vizite scurte și cererea efectivă pentru vacanțe de câteva zile. Prezența vizitatorilor în stațiuni trebuie analizată împreună cu evoluția înnoptărilor și a consumului de servicii turistice, pentru o imagine relevantă asupra rezultatelor sezonului.
În acest context, sunt necesare măsuri din partea autorităților pentru susținerea turismului intern și a accesului populației la vacanțe. Efectele declinului depășesc sectorul ospitalității și se pot transmite către furnizori, transportatori și alte afaceri locale, afectând locurile de muncă și veniturile comunităților. Susținerea turismului reprezintă, astfel, și o investiție în economia locală și în nivelul de trai.
Românii au cheltuit pe vacanțe în afara țării aproape dublu față de cât a încasat turismul românesc. Își împart vara în două etape
Românii au cheltuit anul trecut peste 10 miliarde de euro pe vacanțe în afara țării, aproape dublu față de cele 5,4 miliarde de euro încasate de întreg turismul românesc în 2025.
Tot mai mulți turiști își împart vara în două etape: o primă vacanță pe litoralul extern (Turcia, Bulgaria, Grecia), urmată de o a doua repriză de relaxare, de această dată în țară.
În vara anului 2026, tot mai mulți români aleg să își împartă concediul în două etape distincte: o primă escapadă pe litoralul extern, în Turcia, Grecia sau Bulgaria, urmată, spre finalul sezonului estival, de o a doua vacanță, de această dată în țară.
Fenomenul nu ține doar de buget, ci și de nevoia de a schimba complet tipul de vacanță: de la plajă și agitație, la relaxare și proceduri de recuperare.
Datele BNR arată o diferență semnificativă între cât cheltuie românii în vacanțele externe și cât rămâne, de fapt, în turismul intern.
Anul trecut, turiștii români au cheltuit peste 10 miliarde de euro pe vacanțe în afara țării, în timp ce încasările totale ale întregului turism românesc, din toate sursele, au fost de 5,4 miliarde de euro.
Destinațiile precum Turcia, Bulgaria și Grecia rămân alegerea principală pentru prima vacanță a verii, mai ales datorită prețurilor accesibile la pachetele all inclusive și distanței scurte de călătorie.
Pe măsură ce se apropie finalul lunii august, tot mai mulți dintre acești turiști iau însă în calcul o a doua vacanță, mai scurtă și orientată spre relaxare și recuperare. Cererea pentru servicii de tip spa și wellness a crescut, la nivel național, cu aproximativ 24% în 2026.
Se înregistrează o scădere de -4,1% a numărului total de sosiri în structurile de primire turistică, față de perioada similară din 2025, totalizând 5.556,5 mii de persoane.
În aceeași perioadă a anului trecut, numărul sosirilor a fost de 5.792,4 mii de persoane. Din numărul total al sosirilor, 78,6% au fost turiști români, iar 21,4% turiști străini.
În ceea ce privește înnoptările, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, s-au înregistrat 10.804,1 mii, marcând o scădere de -6,7% față de aceeași perioadă din 2025. Turiștii români au reprezentat 77% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au fost responsabili pentru 23%.
Durata medie a sejurului a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,1 zile pentru cei străini.
Turismul românesc a consemnat în luna iunie 2026 o scădere de -5,3% a numărului de sosiri ale turiștilor români în structurile de cazare clasificate, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În schimb, segmentul turiștilor străini și-a continuat evoluția pozitivă, înregistrând o creștere de +9,5%, însă mai mică decât în luna mai 2026, când a fost de +16,2%.
Aceeași tendință se regăsește și în cazul înnoptărilor. În iunie 2026, numărul nopților petrecute de turiștii români în unitățile de cazare clasificate a fost cu -9,4% mai mic decât în iunie 2025, în timp ce înnoptările turiștilor străini au crescut cu +12,1% față de perioada similară a anului precedent, dar apropiată de valoarea lunii mai, când a reprezentat +13%.
Evoluția din luna iunie 2026 reflectă impactul provocărilor cu care s-a confruntat turismul românesc în acest an. Reducerea valorii voucherelor de vacanță, instabilitatea cadrului fiscal, ritmul mai lent al investițiilor în infrastructura turistică și presiunile resimțite de sectorul HoReCa și-au pus amprenta asupra cererii pentru vacanțele petrecute în România.
