Ioan Cupșa, vicepreședinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, spune că că legea dării în plată se adresează problemei îndatorării excesive rezultate din lăcomia și nesăbuința băncilor, supravegherea deficitară a BNR și pasivitatea societății.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Parlamentul reglementează acum o piață bancară insuficient reglementată. Așa a explicat inițierea legii dării în plată vicepreședintele Comisiei juridice de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, Ioan Cupșa, la dezbaterea actului normativ în cadrul acestui for.
Legea atacă problematica îndatorării excesive, care deja reprezintă o realitate în societatea românească a spus astăzi Cupșa. El a răspuns afirmației reprezentanților Băncii Naționale a României care au afirmat că legea poate afecta stabilitatea financiară a țării și poate induce risc sistemic.
Deja realitatea cu care ne confruntăm este că stabilitatea financiară a fost afectată de creditarea trecută, afirmă Cupșa. A fost rezultanta lăcomei și nesăbuinței băncilor, a supravegherii deficitare a BNR și a pasivității societății și factorului de decizie politică. Acum, legea dării în plată reprezintă o astfel de ieșire din pasivitate și vine cu o schbimbare a cadrului de reglementare, o mișcare în sensul preocupărilor existente și la nivelul Uniunii Europene.
Rea-credință sau lipsă de profesionalism?
Îndatorarea excesivă este un rezultat al creditării bancare, spune Cupșa. Clienții obțineau informația de la bancă. Sfătuitorii debitorilor erau angajații băncilor, evaluatorii locuințelor erau aleși de bănci. Faptul că această consiliere a condus la supraîndatorare ridică întrebarea dacă din partea băncilor a fost rea-credință sau lipsă de profesionalism.
Cum se împart riscurile?
Un alt element care l-a contrariat pe Cupșa este faptul că reprezentanții Băncii Naționale a României au spus că instituțiile de credit nu împart riscurile cu clienții. Acest lucru contrazice însăși existența contractelor, care exact asta prevăd: împărțirea beneficiilor și a riscurilor. "Dacă băncile nu împart riscurile cu consumatorii, atunci chiar se impune inițiativa legislativă", a declarat deputatul.
Bogdan Ciucă, președintele Comsiei juridice a Camerei, spune, la rândul său, că legea vizează tocmai o reglementare în piața bancară unde, deși există contracte ca reprezentare a acordului de voință, unul dintre parteneri este dominant, respectiv banca. "Riscul eu văd că se împarte între debitor și deponent, iar banca e undeva ca o floare...", a spus Ciucă.
Cupșa insistă că legea dării în plată este una bună și pune ordine în piață. "Acolo unde este profitul, trebuie și riscul", a enunțat vicepreședintele comisiei un principiu economic pe care îl vrea existent și în piața bancară. Băncile au fost cele care au dat credite ipotecare urmărind profit, pentru că acest tip de credit nu este lucrativ, iar cei care le-au contractat nu au vizat un câștig, a conchis Cupșa.